UE ia în calcul imobilizarea nelimitată a activelor rusești

• UE și G7 explorează modalități de a folosi activele rusești înghețate pentru a sprijini financiar Ucraina, posibil printr-un împrumut de 50 de miliarde de dolari susținut de aceste active.
• UE ia în considerare fie imobilizarea pe termen nelimitat a activelor rusești, fie extinderea sancțiunilor cu până la 36 de luni pentru a asigura securitatea juridică a planului.
• UE a lansat oficial un dialog privind liberalizarea vizelor cu Armenia, care ar putea permite armenilor să călătorească fără viză în majoritatea țărilor UE.

Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte (G7) care conduce națiunile industrializate pregătesc noua legislație care va permite un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina până la finalul acestui an.

Decizia politică pentru acest împrumut a fost deja convenită atunci când G7 s-a întâlnit în Italia pentru summitul său anual din 13-15 iunie. În comunicatul de la întâlnire, s-a afirmat: „am decis să punem la dispoziție aproximativ 50 de miliarde de dolari, profitând de veniturile extraordinare din activele rusești imobilizate, dorindu-ne astfel să-i transmitem un semnal inconfundabil președintelui Putin.”

S-au câștigat aproximativ 282 de miliarde din activele rusești înghețate de către țările G7, după ce aceste resurse au fost vizate de sancțiuni la începutul anului 2022, mai ales în UE. Şi, deşi nimeni nu doreşte încă să înfrunte consecinţele legale ale confiscării efective a banilor – întrucât persistă temerile că ar putea descuraja alte ţări să investească în zona euro şi, astfel, să submineze moneda euro – există un impuls acum pentru a deveni creativi în utilizarea fondurilor pentru a sprijini financiar Kievul.

Declarația G7 a menționat faptul că „Rusia trebuie să pună capăt războiului său ilegal de agresiune și să plătească pentru daunele pe care i le-a cauzat Ucrainei. Aceste daune depășesc acum 486 de miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale. Nu este corect ca Rusia să decidă dacă sau când va plăti pentru daunele provocate în Ucraina. Obligațiile Rusiei, în temeiul dreptului internațional, de a plăti prejudiciul pe care îl provoacă sunt clare, și astfel continuăm să luăm în considerare toate căile legale posibile prin care Rusia să îndeplinească aceste obligații”.

Context:

Având în vedere că cei mai mulți bani rusești se află în UE, sarcina revine Bruxellesului. Liderii UE, inclusiv mai multe națiuni sceptice în privința Ucrainei, precum Ungaria și Slovacia, au susținut acțiunile G7 la un summit de la Bruxelles. Aceștia au convenit în unanimitate asupra concluziilor care au îndemnat Comisia Europeană să continue lucrările în acest sens și au adăugat: „Supuse legislației UE, activele Rusiei ar trebui să rămână imobilizate până când Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei și o despăgubește pentru daunele cauzate de acest război.”

Trebuie reamintit că blocul  are deja un mecanism  în vigoare pentru a trimite profiturile anuale extraordinare din activele înghețate ale Rusiei către Ucraina. Se estimează că aceasta va genera aproximativ 3 miliarde de euro pe an (3,2 miliarde de dolari), dintre care 90% sunt destinate echipamentelor militare, iar restul pentru reconstrucție.

Prima tranșă din acești bani a fost plătită în cursul acestei veri.

Această nouă inițiativă a G7 merge totuși un pas mai departe, aducând veniturile din dobânzi din activele înghețate printr-un împrumut care este garantat de țările G7.

Înțelegerea inițială este ca UE și Statele Unite să susțină planul cu 20 de miliarde de dolari fiecare, urmând ca Japonia și Regatul Unit să garanteze restul de 10 miliarde de dolari. Dar este încă nevoie de o mulțime de temeiuri juridice esențiale.

• Planul a fost discutat pentru prima dată de ambasadorii UE la sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană oferind o schiță de o pagină a opțiunilor. Comisia va prezenta o propunere juridică completă la sfârșitul lunii august, ambasadorii UE discutând textul pe 4 septembrie. Dar, din prima pagină, este deja clar că există, în esență, doar două căi disponibile de urmat.
• Principalele aspecte de asigurat sunt certitudinea juridică și predictibilitatea. Și asta înseamnă că activele rusești rămân înghețate pentru o perioadă mai lungă. Bruxellesul urmărește fie să convină asupra imobilizării pe termen nelimitat a activelor rusești, fie să prelungească această sancțiune cu o perioadă mai lungă de până la 36 de luni. Este de remarcat faptul că toate tipurile de sancțiuni economice impuse Rusiei, pe care Bruxellesul le-a impus în prezent, sunt transferate prin consens de către cele 27 de state membre la fiecare șase luni, cea mai recentă prelungire fiind confirmată pe 22 iulie.
• Potrivit diplomaților familiarizați cu discuția inițială, majoritatea covârșitoare este în favoarea unei imobilizări pe termen nelimitat. Documentele arată că această opțiune va fi în continuare „revizuită de către Consiliu la intervale regulate (de exemplu, 12 luni), pe baza unor criterii clar predefinite (adică sfârșitul războiului de agresiune și asigurări de nerepetiție, plata despăgubirilor de către Rusia). , etc. așa cum este stabilit de EUCO – Consiliul European).”
• De asemenea, adaugă că „încheierea imobilizării activelor CBR (Banca Centrală a Rusiei) ar necesita un nou act al Consiliului, bazat pe un raport al Înaltului Reprezentant (șeful UE pentru politică externă)/Comisie care să evalueze că sunt îndeplinite criteriile de ridicare. ”
• Întrebarea este, totuși, dacă Ungaria va fi de acord cu tot acest plan. Până acum, liderii UE nu au amenințat niciodată că nu vor anula sancțiunile, dar, în același timp, nu au militat împotriva renunțării la o prelungire peste șase luni. Budapesta ar putea merge împotriva ambelor opțiuni prezentate în document, iar asta ar însemna că nu va exista prea multă securitate juridică și predictibilitate, elemente pe care UE le vrea asigurate.
• Dacă UE poate asigura acest lucru, întrebarea este dacă Statele Unite, în mijlocul perioadei electorale, sunt pregătite să dea undă verde. Congresul SUA trebuie să aprobe acest împrumut și, dacă există temeri că Ungaria (sau orice alte state membre ale UE, de altfel) ar putea amenința cu reînnoirea blocării de câteva ori pe an, întreaga schemă riscă să se destrame.
• De aceea, Statele Unite au dorit inițial ca UE să garanteze cea mai mare parte, dacă nu toată suma, din cele 50 de miliarde de dolari și să demonstreze de ce majoritatea statelor membre ar prefera o imobilizare pe termen nelimitat. Dezbaterile diplomatice pe această temă vor continua probabil pe tot parcursul toamnei.

Privind înainte

UE și NATO sunt încă în dubii, dar s-au desfășurat două întâlniri interesante pe 21 august. Cancelarul german Olaf Scholz a fost la Chișinău, făcând o demonstrație simbolică de solidaritate din partea celui mai puternic stat membru al UE față de Moldova, care va organiza un vot prezidențial crucial în această toamnă și un referendum pentru a stabili dacă țara ar trebui să urmărească aderarea la UE.

În aceeași zi, prim-ministrul indian Narendra Modi s-a aflat la Varșovia și de acolo a călătorit la Kiev . Occidentul a încercat să atragă India de mult timp și speră că țara va fi mai vocală și mai practică în sprijinul său pentru Ucraina și în opoziția sa față de invazia Rusiei.

sursă: zerohedge.com

traducere și adaptare: Oana-Medeea Groza