În vara anului 2015, România a găzduit pentru prima dată un eveniment care avea să devină, în scurt timp, un reper al industriei muzicale internaționale.
Însă puțini știu istoria pătată a festivalului, de faptul că prima ediție a Festivalul Untold la Cluj-Napoca a fost organizat ilegal și că patronul, Buta Ioan Bogdan, a fost implicat într-un dosar în care se presupunea că ar fi agresat sexual doi minori.
De la concept la brand internațional
De-a lungul timpului, festivalul s-a impus prin energia sa efervescentă și prin standardele ridicate ale producției, atrăgând atenția atât publicului din țară, cât și pasionaților de muzică din toate colțurile lumii.
Ideea de la care a pornit Untold a fost aceea de a crea o experiență care să îmbine muzica de top cu inovația tehnologică și interacțiunea directă cu publicul. Eforturile echipei de organizare au fost considerabile, iar rezultatele au depășit așteptările administrației locale și ale publicului. În doar câțiva ani, festivalul a urcat în clasamentele europene, fiind astăzi considerat unul dintre cele mai importante evenimente de muzică electronică de pe continent, cu peste 300.000 de participanți anual.
Proiectul, deși îndrăzneț, a beneficiat de sprijinul constant al autorităților locale și al comunității din Cluj, ceea ce a permis o creștere rapidă și solidă. Infrastructura impresionantă, scenele uriașe, efectele vizuale spectaculoase și sunetul de înaltă calitate au reușit să transforme orașul, an de an, într-o destinație de poveste pentru iubitorii de festivaluri.
În afaceri, Untold a adus beneficii economice semnificative, fiind un motor important pentru turismul din România. Festivalul a reușit să aducă în Cluj-Napoca turiști din întreaga lume, contribuind la dezvoltarea economiei locale. De asemenea, a fost un promotor al brandului România pe plan internațional, fiind o vitrină de succes pentru cultura și potențialul turistic al țării.
Lunga listă de dispute care gravitează în jurul festivalului
Ascensiunea fulminantă a Untold, nu a fost lipsită de controverse. Prima ediţie a festivalului Untold, organizată în 2015 de Federaţia Share, a fost finanţată cu circa 400.000 de euro de Primăria Cluj-Napoca, pe baza unor documente falsificate.
Potrivit datelor dosarului din 2021, Federația SHARE Cluj-Napoca a fost înființată în cursul anului 2013 „în scopul susținerii comunităților de tineri din Cluj-Napoca prin implementarea programului „Cluj-Napoca Capitala Europeană a Tineretului 2015” și organizarea de diverse programe sau proiecte.
Fostul președinte al Federației SHARE, Vlad Pop, fusese condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, adică fără nicio zi de închisoare, la muncă în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare, cu confiscarea a 1,8 milioane lei. Între timp, Curtea de Apel a decis anularea plății prejudiciului.
Acest lucru a fost posibil datorită faptului că pe parcursul procesului, Primăria Cluj Napoca nu s-a constituit parte vătămată, chiar dacă banii fuseseră obținuți din bugetul acestei instituții.
Numele fondatorului Untold, Bogdan Buta, a fost asociat cu acuzații de agresiune sexuală a doi minori
Acesta a fost vizat, într-un dosar mediatizat, de acuzații legate de agresiune sexuală asupra unor minori, speță care a fost ulterior clasată de procurori. Buta provine dintr-o familie cu influență în structurile de securitate, tatăl său ocupând, la un moment dat, funcția de șef al SRI Aiud – detaliu care a alimentat în spațiul public speculațiile privind rețeaua de sprijin din jurul proiectului Untold.
În 2024, avocații lui Bogdan Buta vorbeau de un „atac mediatic”:
„Suntem convinși că justiția îi va trage la răspundere pe cei responsabili de acest atac mediatic. Avem încredere că în urma procedurilor, toate „acuzațiile” se vor dovedi a fi neadevărate, iar în final cei responsabili vor răspunde pentru aceste grave acuzații false”, menționaseră avocații lui Bogdan Buta, care anunțase atunci că se retrage din funcțiile executive ale companiei.
În spatele imaginilor spectaculoase și al marketingului care a început să se destrame, festivalul se află în prezent în mijlocul unui alt proces cu Institutul Național al Patrimoniului
INP solicită, din nou, plata taxei de timbru pentru bilete – o obligație prevăzută de lege pentru evenimentele organizate pe suprafețe aflate în patrimoniul cultural național. Parcul Central, zonă-cheie în desfășurarea festivalului, se află pe o astfel de suprafață, iar disputele juridice cu INP au fost întinse pe această speță au fost întinse pe mai mulți ani.
Surse din zona juridică spun că miza financiară nu este deloc neglijabilă: vorbim de sume care se ridică la milioane de lei.
Organizatorii Untold au contestat însă, în repetate rânduri, interpretarea INP, argumentând că evenimentul are un rol de promovare culturală și turistică, ceea ce ar trebui să îi confere un regim diferit. Între timp, procesele au fost presărate cu amânări, apeluri și hotărâri contradictorii, până ca instanțele să dea dreptate INP și să forțeze organizatorii festivalului la plată.
În anul 2019, Institutul Național al Patrimoniului (INP) inițiase o acțiune în instanță împotriva companiei SC Untold S.R.L., solicitând Tribunalului Cluj să oblige organizatorii festivalului la achitarea taxei de timbru aferente edițiilor din 2017 și 2018. După un proces care a durat șase ani, litigiul a fost tranșat definitiv în luna iunie, când Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1134, a dat câștig de cauză INP.
Un alt demers juridic, pornit în 2023, viza plata aceleiași taxe pentru ediția din 2021. Cererea a fost depusă pe 27 februarie 2023 la Tribunalul Cluj – Secția civilă, având ca obiect obligarea SC Untold S.R.L. la achitarea următoarelor sume:
- Taxa de timbru pentru monumente istorice (2%), actualizată cu inflația, în valoare totală de 382.940,57 lei, din care 326.741,10 lei reprezintă taxa propriu-zisă aferentă festivalului din 2021, iar 56.199,47 lei corespund ajustării cu indicele prețurilor de consum;
- Dobânda legală penalizatoare, calculată pentru suma de mai sus, în cuantum de 50.242,04 lei;
- Penalități de întârziere, de 0,2% pe zi, care totalizează 302.562,26 lei;
- Cheltuieli de judecată aferente acestui proces.
În apărarea lor, reprezentanții Untold au argumentat că perceperea unei taxe de 2% din valoarea totală a biletelor este disproporționată și nu reflectă corect realitatea evenimentului. Aceștia au subliniat că festivalul se desfășoară în mai multe locații, iar doar una dintre acestea – Parcul Central din Cluj-Napoca – se află în zona de protecție a unui monument istoric. Restul perimetrului, care include Cluj Arena, Sala Polivalentă și platoul adiacent, nu intră sub incidența acestei protecții.
Institutul Național al Patrimoniului (INP) a mai dat în judecată și în 2024 firma Untold Production SRL pentru a recupera 1.251.548 de lei, sumă aferentă taxei de monumente istorice pentru ediția din 2024.
Potrivit organizatorilor, peste „85% dintre spectatori participă la concertele din zonele neprotejate”, ceea ce ar impune aplicarea taxei doar proporțional cu evenimentele desfășurate efectiv în aria protejată.
În opinia lor, o interpretare diferită ar conduce la o taxare nejustificată pentru spectacole ținute pe Cluj Arena, în Sala Polivalentă sau pe spațiile publice din afara Parcului Central – un scenariu care, susțin aceștia, ar depăși scopul avut în vedere de legislația privind timbrul pentru monumente istorice.
La toate acestea se adaugă și alte dificultăți: artiști anunțați inițial în lineup (precum Paraziții și Vama) s-au retras pe ultima sută de metri, invocând motive logistice sau diferențe de viziune cu organizatorii, iar comunitatea locală a semnalat, în mai multe rânduri, probleme privind nivelul de zgomot, impactul asupra mediului și modul în care sunt gestionate resursele publice în contextul festivalului.
Criticii susțin că, în spatele brandului de succes, există un model economic în care beneficiile comerciale pentru organizatori sunt disproporționat mai mari decât câștigurile pentru oraș, în timp ce autoritățile au preferat să minimizeze aceste discuții pentru a nu afecta imaginea Clujului ca și „capitală a festivalurilor”.
Chiar dacă organizatorii festivalului își susțin cauza prin propria interpretare a legislației invocate de INP, interpretare respinsă deja de instanțe în procese anterioare, aceștia se confruntă acum cu perspectiva unui nou litigi, având același obiect:
„Pretenţii timbru monumente istorice Legea nr. 422/2001”
Prima ședință a fost stabilită pentru data de 13.11.2025, iar Gazeta de Cluj va urmări îndeaproape evoluția acestui dosar.
În anul 2023, firma Untold Production SRL declarase o cifră de afaceri de 21 de milioane de euro, cu un profit net de aproape 1 milion de euro și datorii de peste 5 milioane de euro. Buta Ioan Bogdan figurează ca beneficiar al tuturor firmelor asociate festivalului, avându-l ca administrator pe Ferent Sebastian Dorel.
De la un debut spectaculos în 2015, Untold a devenit un simbol al entertainmentului românesc și un brand internațional de referință. Însă, în spatele scenelor luminate și al cifrelor de afaceri impresionante, festivalul poartă cu el un bagaj consistent de controverse, procese și acuzații care nu pot fi ignorate.
Cu un nou litigiu pe rol și cu presiuni financiare considerabile, viitorul Untold nu depinde doar de capacitatea de a atrage artiști și public, ci și de modul în care organizatorii vor gestiona provocările legale și percepția publică tot mai fragmentată. Rămâne de văzut dacă magia festivalului va reuși să eclipseze scandalurile care îl înconjoară.
sursă: gazetadecluj.ro
