John J. Mearsheimer, politolog american considerat unul dintre cei mai influenți din lume, și mai ales printre cei mai realiști, autor de nenumărate cărți de succes, dă vestea bună într-un dialog cu politologul norvegian Glenn Diesen despre cum „Occidentul își provoacă propria distrugere în Ucraina și Gaza” și anume: finalul războiului din Ucraina e aproape. Și cînd o spune analistul care avertizat încă din anii 1990 că expansiunea NATO spre Est va provoca tensiuni cu Rusia, înseamnă mult. În 2014, a susținut că criza din Ucraina a fost declanșată de politica occidentală, în special de sprijinul acordat integrării Ucrainei în NATO. La fel cum a avertizat de mult despre ascensiunea Chinei ca mare putere și despre riscul unui conflict între SUA și China, în special în Asia-Pacific, din cauza competiției pentru hegemonie regională.
Principalele teze exprimate de reputatul politolog american în interviu:
– În discursul public, cel puțin în mainstream, există convingerea că ucrainenii se descurcă destul de bine, iar rușii sunt cei în dificultate(…) Eu cred că această viziune este iluzorie. Ucrainenii sunt într-o situație gravă. Rușii se descurcă bine. Este suficient să observi expresia lui Putin la recenta conferință Valdai pentru a înțelege că rușii se consideră în avantaj. Dacă asta nu e suficient, citește editorialul recent al generalului Zalujnîi, care descrie starea războiului și perspectivele viitoare. Este clar că el înțelege că Ucraina este într-o situație dificilă: sunt depășiți numeric, este un război de uzură, iar continuarea lui va duce la înfrîngerea Ucrainei. El nu prevede o victorie.
– Aproape toate rapoartele, atît din partea ucraineană, cît și din cea rusă, descriu o situație în care ucrainenii sunt în corzi. Se confruntă cu dificultăți majore, luptă să țină piept rușilor în zona Pokrovsk, dar pentru asta trebuie să mute forțe din alte puncte ale frontului, slăbindu-le. Cea mai mare problemă este lipsa de trupe pentru a acoperi linia frontului, ceea ce lasă breșe pe care rușii le exploatează.
– Dacă ar fi fost înțelepți, ucrainenii ar fi încheiat un acord demult și ar fi fost într-o poziție mai bună. Ar fi obținut un acord bun? Nu, nu există acorduri bune acum. Întrebarea este care este cel mai puțin rău acord. Răspunsul este să oprească războiul imediat și să facă tot posibilul pentru a ajunge la un compromis cu rușii, astfel încît țara să nu fie distrusă și mai mult. Ucraina a pierdut războiul, iar în astfel de cazuri trebuie făcute concesii majore învingătorului. Scopul este să minimizezi aceste concesii, în special în privința teritoriului pierdut, iar asta implică colaborarea cu rușii.
– Unii cred că sunt complet deliranți. Alteori, par să creadă că ucrainenii pot schimba cursul pe cîmpul de luptă sau că Rusia reprezintă o amenințare mortală care ar putea cuceri teritorii în Europa de Est sau chiar Centrală, inclusiv Germania. Nu înțeleg cum cineva care cunoaște Rusia, războiul și echilibrul de putere poate crede că Rusia ar putea cuceri teritorii semnificative în Europa. Nu există dovezi că Putin ar vrea să cucerească întreaga Ucraină, ci dimpotrivă, a declarat că nu are interes în vestul Ucrainei din motive strategice. Nu a amenințat niciodată statele baltice sau Polonia. Un război cu NATO ar fi o nebunie din perspectiva lui.
– Intențiile lui Putin par să vizeze controlul unei părți din estul Ucrainei și transformarea Ucrainei într-un stat disfuncțional. În ceea ce privește capacitățile, armata rusă a avut dificultăți în a cuceri a cincea parte din estul Ucrainei. Nu pare pregătită să invadeze întreaga Europă. Discursurile liderilor europeni despre amenințarea rusă sunt lipsite de realism. Totuși, mulți par să creadă că Rusia este comparabilă cu al Treilea Reich, iar armata sa cu Wehrmacht-ul, și acționează în consecință, folosind Ucraina pentru a slăbi Rusia. Din perspectiva Ucrainei, aceasta este o catastrofă. Ultimul lucru pe care ucrainenii ar trebui să-l facă este să încerce să „sîngereze” Rusia. În final, ei înșiși vor fi cei care vor suferi pierderi masive, pentru a proteja Europa de o amenințare inexistentă. Este o nebunie.
– Cred că Putin ar fi dispus să negocieze un acord. Am urmărit atent discursurile lui, inclusiv articolul său din 12 iulie 2021, unde descrie rușii și ucrainenii ca fiind „frați de sînge”. Nu este cineva care urăște ucrainenii sau vrea să-i distrugă. Campania sa militară nu a vizat civili în mod intenționat, ci transformarea Ucrainei într-un stat disfuncțional pentru a preveni utilizarea sa de către Occident împotriva Rusiei. Nu detectez o fervoare naționalistă care să-i considere pe ucraineni dușmani de moarte. Cred că ar prefera o relație stabilă cu Ucraina, din motive strategice, pentru a evita un conflict civil sau relații toxice pe termen lung. Dacă cineva ca Arestovici ar negocia cu Putin, există șanse rezonabile pentru un acord.
– Sovieticii au ocupat Europa de Est și au întîmpinat rezistență constantă: revolta din Germania de Est în 1953, Ungaria în 1956, Cehoslovacia în 1968, probleme cu România, Albania și Iugoslavia. Ideea că Rusia ar vrea să recreeze un nou Pact de la Varșovia este nerealistă. Experiența sovietică din Afganistan, similară cu cea americană, arată că ocuparea altor țări este o rețetă pentru dezastru. În era naționalismului, statele vor autodeterminare, iar Putin înțelege acest lucru. Argumentele că ar vrea să refacă imperiul sovietic sunt lipsite de fundament.
– Două evenimente m-au șocat în acest război: invazia ucraineană a regiunii Kursk, susținută de NATO, și atacul asupra forțelor strategice rusești din interiorul Rusiei, inclusiv asupra uneia dintre componentele triadei nucleare. Pentru cineva care a trăit în epoca Războiului Rece, aceste acțiuni sunt de neconceput. Atacul asupra teritoriului Rusiei sau al triadei sale nucleare era considerat un risc de război nuclear. Am urcat scara escaladării, eliminînd treptat limitele. Dacă Rusia va cîștiga, ceea ce cred că este probabil, ce va face Occidentul? Înfrîngerea va fi un șoc pentru NATO, care s-a angajat să învingă Rusia. Presiunea asupra liderilor occidentali, inclusiv Trump, ar putea duce la acțiuni imprudente, iar Rusia va răspunde escaladînd la rîndul său. Pericolele sunt imense.
– Ceva a mers teribil de prost. Liderii occidentali de astăzi sunt mult inferiori celor din Războiul Rece, precum Helmut Kohl sau de Gaulle. În Ucraina, strategia inițială—oprirea rușilor pe cîmpul de luptă și sancțiuni economice—părea plauzibilă în 2022, dar a eșuat. În loc să ajusteze cursul, liderii occidentali dublează miza, continuînd cu sancțiuni inutile și speranțe nerealiste pe cîmpul de luptă. Aceasta reflectă o criză de leadership. În timpul momentului unipolar, Occidentul a crezut că democrația liberală este invincibilă. Liderii actuali, formați în acea perioadă, nu pot accepta că lumea unipolară s-a încheiat. Trăim într-o lume multipolară, iar politicile din trecut au eșuat, ducînd la „războaie eterne”. Incapacitatea de a se adapta este uimitoare.
– Un ultim punct: reacția Occidentului la genocidul din Gaza ilustrează falimentul său moral. Occidentul, care se laudă cu valorile liberale, a fost complice la un genocid vizibil. Elita politică, spre deosebire de public, care cere oprirea genocidului, continuă să susțină Israelul. Această ipocrizie distruge credibilitatea Occidentului. Declinul este auto-provocat, iar liderii occidentali au acționat nechibzuit din punct de vedere strategic și moral. (Traducere și adaptare B.T.I.)
sursă: inpolitics.ro
