Îndulcitorii artificiali, cunoscuți și sub denumirea de îndulcitori non-nutritivi, sunt utilizați de zeci de ani pentru a înlocui zahărul și a reduce conținutul caloric al alimentelor sau băuturilor, păstrând în același timp gustul dulce, utilizarea lor pe scară largă are legatură cu obezitatea endemică cu care se confruntă lumea de azi. În ultimii ani, consumul de îndulcitori non-nutritivi a stârnit îngrijorări cu privire la potențialele efecte dăunătoare ale consumului pe termen lung, deșii Administrația pentru alimente și medicamente a Statelor Unite (FDA) a aprobat utilizarea aspartamului, zaharina, sucraloza, acesulfamul de potasiu (Ace-K), advantame și neotame. În ciuda dezideratului de a obține o reducere în greutate și a lupta contra obezității majoritatea studiilor indică efecte dăunătoare ale îndulcitorilor artificiali asupra sănătății metabolice, inclusiv prin alterarea sănătății microbiotei intestinale.
Microbiomul intestinal joacă un rol important în digestia alimentelor, imunomodularea, menținerea integrității structurale a barierei mucoasei intestinale, în același timp determinând numărul de calorii care se absorb din alimentele consumate, stabilind constituția individului normoponderal sau obez. Dieta este un factor important care modulează compoziția, metabolismul și funcția florei intestinale. Astfel, consumul frecvent de îndulcitori non-nutritivi poate avea un impact major si asupra microbiomului intestinal.
Un studiu realizat pe șoareci a explorat impactul consumului de zaharină asupra compoziției microbiotei intestinale a acestora. Cercetătorii au descoperit că zaharina a modificat compoziția microbiotei intestinale, reducând în mod specific abundența bacteriilor benefice, cum ar fi Bacteroides, care se asociază cu un tip somatic suplu muscular și crește prevalența bacteriilor patogene, cum ar fi Firmicutes, care se asociază cu tipologie somatică supraponderală/obezitate ceea ce a dus la tulburări metabolice și intoleranță la glucoză.
Mai mult, o meta-analiză a examinat asocierea dintre consumul de îndulcitori artificiali și compoziția microbiotei intestinale la om. Meta-analiza a constatat că îndulcitorii artificiali au fost asociați cu modificări ale diversității și compoziției microbiene intestinale, în special prin reducerea abundenței bacteriilor benefice, cum ar fi Bifidobacterium, și prin creșterea prevalenței agenților patogeni oportuniști, precum Clostridium difficile.
În plus, un alt studiu a investigat efectele consumului de sucraloză asupra microbiotei intestinale și a inflamației intestinale la șoarecii cu boala inflamatorie intestinală. Cercetătorii au observat că sucraloza a exacerbat inflamația intestinală și disbioza la șoarecii cu boală inflamatorie intestinală, în special prin promovarea creșterii Escherichia coli.
Aceste constatări evidențiază relația complexă dintre îndulcitorii artificiali și anumite specii bacteriene din microbiota intestinală, care pot avea efecte profunde asupra sănătății intestinale. Modificările în abundența bacteriilor benefice și proliferarea speciilor patogene contribuie la disfuncții metabolice, tulburări gastrointestinale și inflamații.
Efectele îndulcitorilor artificiali asupra microbiotei intestinale se extind dincolo de modificările compoziției microbiene. Tulburările în echilibrul microbian intestinal au fost legate de disfuncții metabolice, inclusiv rezistența la insulină, obezitatea și dislipidemia. Studiile experimentale efectuate atât pe modele animale, cât și pe subiecți umani au furnizat dovezi că îndulcitorii artificiali pot contribui la aceste tulburări metabolice prin modificarea compoziției și funcției microbiotei intestinale.
S-a demonstrat că consumul de îndulcitori artificiali, cum ar fi zaharina, sucraloza și aspartamul, a indus intoleranță la glucoză la șoareci prin modificarea compoziției microbiotei intestinale, cu alte cuvinte putem concluziona că consumul alimentelor și bauturilor care folosesc acest tip de îndulcitor poate favoriza apariția diabetului zaharat de tip 2 și a altor boli care țin de rezistența la insulină, de exemplu: hipoacuzie, risc de cancer mamar și prostatic, hepatita grăsoasă, etc.
Cu toate că îndulcitorii artificiali pot oferi anumite beneficii, precum controlul greutății corporale, alternativa non-calorică pentru zahăr, satisfacerea poftei de dulce, reducerea consumului de zahăr, etc., aceștia trebuie consumați cu moderație, ca parte a unei diete echilibrate. Însă dacă aceștia sunt consumați zi de zi și în cantități mari pot influența microbiota intestinală, având implicații și asupra sănătății metabolice.
