Ambrus Bela (Qmagazine): Dezghețul diplomatic din Alaska prevestește o reorientare geopolitică

În ziua întâlnirii sale cu Donald Trump la Anchorage, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite ExxonMobil să revină la proiectul GNL (gaz natural lichefiat) Sahalin-1, deținut de Gazprom. În același timp, a fost efectuat un atac asupra terminalului petrolier al companiei azere Socar din Ucraina. Rusia, ca și SUA, își remodelează parteneriatele, concentrându-se pe un viitor reînnoit, mai degrabă decât pe un trecut comun.

• 12.000 de dolari, costul unor secrete militare vândute Chinei
• Dezghețul diplomatic din Alaska prevestește o reorientare geopolitică
• Vasile Dîncu: Moscova nu mai are nevoie să inventeze povești despre „oligarhia de la Bruxelles” – are exemplul SAFE: 150 de miliarde de euro decise printr-o procedură de urgență, peste capul Parlamentului European
• Unde a ajuns Europa: Parlamentul European dă în judecată Consiliul UE pe subiectul înarmării
• Primarul Mangaliei, Cristian Radu, a fost reținut. Procurorii cer arestarea. DNA: A pretins și primit, atât direct cât și printr-un intermediar, 645.000 de euro

Și totuși petrolul…

Revenirea „occidentalilor” în Rusia este însoțită de îndeplinirea unui număr de condiții, dar rămâne limpede că măcar corporațiile americane, spre deosebire de cele europene, au primit un semnal că este posibil să facă afaceri cu Federația Rusă.

În Sahalin, cele mai mari două companii de petrol și gaze din lume, ExxonMobil și Shell, implementau proiecte offshore de petrol și gaze împreună cu Rosneft și, respectiv, Gazprom, până în 2022. Ambele companii dețineau anterior 30% din acțiuni și operau proiectele. Aici se termină asemănările. Spre deosebire de compania olandeză Shell, SUA a refuzat să facă afaceri cu Rusia, dar nu a trântit ușa prea tare. În timp ce Gazprom a achiziționat o participație la compania olandeză fără a plăti pentru aceasta, participația americană la proiectul Sahalin-2 a rămas intactă. Acum, compania cu sediul în Texas se va întoarce până la 1 ianuarie 2026.

Acesta este un semnal clar pentru investitorii occidentali că Rusia nu este o țară închisă pentru afaceri comune. Putin a subliniat anterior disponibilitatea țării pentru afaceri. Doar că Rusia își dorește ca investițiile să fie făcute pe baze echitabile și ca investitorii occidentali să aibă o abordare onestă. Ca atare, UE nu are deocamdată acces.

„Rusia, tot mai izolată”

După ce președintele Trump i-a umilit pe liderii europeni individual, pe un teren de golf din Scoția, stabilindu-le taxe vamale greu de suportat și impunându-le să investească în economia SUA, iată că a decis acum să îi umilească și în grup, la Casa Albă. Nu e o întâmplare nici faptul că marea înțelegere europeano-americană vizează decontarea cheltuielilor militare din Ucraina, anume prin achiziționarea de arme și echipamente militare depășite în valoare de 100 de miliarde de dolari!

Acest lucru survine exact în momentul în care industria germană de armament se confruntă (în sfârșit) cu o creștere semnificativă, determinată de amplificarea cheltuielilor europene pentru apărare și de procesarea comenzilor majore în urma conflictului din Ucraina. Acest lucru a dus la o creștere dinamică a vânzărilor, cu o cifră de afaceri care se așteaptă să ajungă la 5,4 miliarde de euro în 2025, o creștere de 22,1% față de anul precedent. Așadar, o cifră de 20 de ori mai mică decât „costurile” aferente achiziționării armamentului american! Dar, UE nu este altceva decât o administrație a unei pseudo-superputeri deținută în mare parte de cele mai mari corporații din lume.

În paralel, Vladimir Putin a recunoscut la o întâlnire cu reprezentanți ai cabinetului și administrației (dedicată pregătirii pentru întâlnirea cu Trump în Alaska) existența unor noi acorduri cu SUA privind armele strategice. Președintele a declarat că Rusia este pregătită pentru noi acorduri cu SUA privind armele strategice ofensive – dar numai cu condiția ca în Ucraina să fie create condiții de pace pe termen lung.

Vladimir Putin și Donald Trump, deciși să restabilească relațiile comerciale între țările lor / Foto: The White House on X

Potrivit lui Putin, partea americană „depune eforturi energice și sincere” pentru a opri ostilitățile și pentru a elabora acorduri care vor fi benefice pentru toate părțile implicate în conflict. Altminteri, Donald Trump a declarat fără echivoc că trimiterea de trupe americane în Ucraina nu se va întâmpla și că apartenența Ucrainei la NATO este imposibilă. Ceea ce înseamnă (prin ricoșeu) și că teritoriile revenite Rusiei în urma conflictului sunt acceptate de SUA. „Garanțiile de securitate” nu au de a face cu UE, acestea vor fi furnizate de Rusia. Mai sunt însă câteva „pase” diplomatice până acolo.

Ceea ce și-a propus întâlnirea din Alaska a fost ca ambii lideri – american și rus – să arate respect unul față de celălalt, astfel încât să se poată ajunge la acorduri mai mari – acorduri pe energie și pe infrastructură, chiar în Alaska, sau chiar pe mai multe pământuri rare și minerale din Rusia. Iar dacă ascultăm cu atenție răspunsurile lui Trump la întrebările adresate de mass-media americană, se pot observa indiciile. Din nou, liderii UE au reprezentat doar asistența uimită și umilită.

Izolarea Rusiei a fost o politică occidentală explicită de peste un deceniu. Acum, însă, grație președintelui Trump, ideea de a-l ține pe Putin într-o stare de izolare globală s-a cam risipit. Nu-i vorbă, „izolarea” pare să-i fi priit lui Putin care a dat între timp consistență BRICS, a pus pe roate sisteme paralele de plată, s-a preocupat de dedolarizare și și-a administrat judicios creșterea economică.

Președintele Putin a beneficiat de o primire jovială în Alaska / Foto: The White House on X

Nenumărate analize privind întâlnirea bilaterală bat câmpii și relatează aspecte periferice. Dar, poate că unele merită un pic de atenție! Astfel, observă unii, a existat un anume Trump care aplauda la capătul covorului roșu întâmpinându-l pe omologul rus, căruia îi pregătise niște avioane care să sublinieze prin survolul lor puterea desăvârșită a americanilor, un președinte care a încercat la modul grobian să strângă „laba ursului”, deloc protocolar, dar a existat și un alt Trump, mai șifonat, în urma celor aproape trei ore de discuții, suprimând masa oficială și interviul pe care Putin urma să îl acorde celor de la Fox. Un Trump „grăbit” să se întoarcă în capitală, un Trump rămas fără „deal” (afacere încheiată). Lucrurile par să fi mers prost. Putin a rămas la refrenul privind „abordarea cauzelor profunde” ale conflictului și probabil asigurând în cele din urmă și un necesar update președintelui Trump, rămas fără cărți de joc.

Citiți articolul integral pe QMagazine.ro!

Sursă: qmagazine.ro