Dacă am reduce România anului 2025 la granițele unei corporații, printr-un simplu exercițiu de imaginație, am descoperi o țară transformată într-o firmă de mâna a doua, în care „CEO-ul” Ilie Bolojan taie și spânzură, etichetează, marginalizează și își sperie subordonații. Nicio zi fără disponibilizări, fără tăieri de salariu sau amenințări răstite. Toate, la limita abuzului psiho-emoțional.
Imediat după ce a câștigat mandatul de președinte, Nicușor Dan a lansat un slogan care a devenit viral pe rețelele sociale:
„De mâine, la muncă!”
Entuziasmul din societate a continuat și în momentul numirii noului premier. Ilie Bolojan avea deja țesută o legendă a omului sinonim cu eficiența. Pe grupurile de Whatsapp ale angajaților din diverse companii devenise foarte populară o „memă” cu Bolojan.
Românii au râs ce au râs, apoi s-au întors la muncă. După care au început alarmele:
Demiteri, tăieri de salarii, tăieri de sporuri, restructurări…
În „corporația” România, ținta principală a CEO-ului Bolojan a devenit angajatul său direct: bugetarul – vinovatul de serviciu.
„Mai merge pus și biciul”, era sfatul generos al fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, cu privire la creșterea performanței în sistemul de stat. Asta înainte să ne dezvăluie cum stă treaba cu șpaga de supraviețuire, pe care chiar el a dat-o, cu smerenie, timp de opt ani.
Cu poporul la psiholog…
Psihologul consultat de Gândul mărturisește că stresul, anxietatea, oboseala psihică sunt doar câteva dintre efectele adverse și repercusiunile acestei perioade, în care angajații din sistemul public – inamicii numărul unu ai lui Ilie Bolojan – se confruntă zi de zi cu nesiguranța locului de muncă, dar și cu anunțuri de „breaking news” care le scad credibilitatea, stima de sine și productivitatea în câmpul muncii.
„S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă”
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cum influențează acest climat de nesiguranță permanentă viața oamenilor, dar și productivitatea muncii în instituțiile statului.
„După ultimele evenimente care au adus schimbări majore în viața societății și dinamicii fiecarei familii și individ, s-au putut observa efecte psihologice care pot avea consecințe negative de lungă durată, atât la nivel individual, cât și la nivel de grup /familie / job etc. Unul dinte cele mai pregnante efecte este cel emoțional, prin apariția gândurilor intruzive, legate de incertitudine. S-a observat o creștere a nivelului anxietății, prin manifestarea temerii legate de pierderea locului de muncă sau scăderea veniturilor care pot duce la un stres cronic.
Oamenii simt că nu mai pot avea certitudine și sentimentul de control, care ne ajută să funcționam echilibrat. În aceste condiții, apare lipsa perspectivelor, dar și sentimenul de neputință, randament mai scăzut și bineînțeles lipsa motivației. Adică, pierderea propriei valori a muncii depuse. După cum bine știm, stresul financiar și profesional duc la o stare de irascibilitate și la apariția conflictelor, atât în raport cu colegii, dar mai apoi se poate extinde și în viața personală.
Munca angajaților într-un mediu nesigur, legat de jobul pe care îl au, și de scăderea veniturilor, va duce la nivelul comportamental la scaderea productivității, iar implicarea nu va mai fi la același nivel. Noi, oamenii, suntem construiți să avem un sentiment de siguranță, atât la locul de muncă, cât și în relațiile sociale”, a explicat psihologul.
Cum îi ceartă CEO-ul Bolojan pe profesori
Printre categoriile profesionale cele mai afectate de măsurile Guvernului Bolojan sunt profesorii. Aceștia amenință cu greva generală, chiar din prima zi de școală. „CEO-ul” Ilie Bolojan nu pare deloc sensibilizat de „angajații săi” care se revoltă și le-a transmis un „memo” prin care se plânge de rezultatele lor slabe.
„Statul român nu mai poate continua abordările pe care le-a avut”, a transmis premierul Ilie Bolojan profesorilor, în contextul protestelor anunţate faţă de măsurile fiscal-bugetare.
„Au scăzut normele didactice ale profesorilor, a scăzut numărul de copii în clasă şi au crescut şi salariile, fără însă a se vedea şi o îmbunătăţire globală a sistemului de învăţământ”, a declarat Ilie Bolojan la Digi24.
În această săptămână, o învățătoare din Timiș a aflat că în urma măsurilor luate de guvern, postul ei a fost desființat. A ieșit din biroul directorului școlii care îi dăduse vestea, a făcut AVC și a murit.
Psiholog: apare frica și gândul intruziv «Oare ce voi face ?»
Psihoterapeutul Ana Bogdan explică apariția sentimentului de frică, dat de gânduri care proiectează scenarii negative și care duc la o oboseală psihologică și o lipsă de concentrare.
„Performanța și implicarea sunt legate de recunoașterea financiară, scăderea salariului poate fi percepută drept o lipsă de apreciere și implicit scade motivația. Salariul reprezintă o ancoră de certitudine, de acoperire a nevoilor de bază și a planurilor de viitor – vacanțe, proiecte viitoare, strângere de economii etc. Altfel, apare sentimentul de frică, dat de instabilitate și gândul intruziv «Oare ce urmează? Ce voi face ?» Aceste gânduri proiectează scenarii negative care duc la o oboseală psihologică.
Angajații se simt amenințați și atunci poate declanșa o stare de stres cronic, gânduri intruzive care duc la lipsa somnului și o stare de oboseală. Pot apărea conflicte între angajați, unii dintre ei se pot sabota sau pot apărea conflicte de putere.
Efectele negative sunt, atât asupra oamenilor, dar și a muncii lor. Scade eficiența muncii, apărând plafonarea și stagnarea. Viața socială se poate reduce și ea pe fondul stării psihologice negative și, bineînteles, se produc efecte asupra sănătații fizice – dureri de cap, tulburări de somn, probleme gastrointestinale legate de stres – dar și efecte psihologice – stres, depresie, atacuri de panică, anxietate”, a explicat psihoterapeutul.
De la „Bolojan Eficientul” la „Ilie Sărăcie”
Nesiguranță. Concedieri. Tăieri de salarii. Un scenariu care începe să devină apanajul României de astăzi. Ilie Bolojan, un premier care nu crede în populisme, atunci când vine vorba să-și scadă și propriul salariu, dar care taie cu frenezie din lefurile angajaților, pentru a salva deficitul.
Ironia sorții, într-o țară în care oamenii plătesc din propriul buzunar huzurelile politice din ultimii mulți ani, Traian Băsescu așteaptă să-și primească înapoi vila de protocol și drepturile retrase ca urmare a deciziei definitive de colaborator al Securității.
România de astăzi, transformată într-o corporație de mâna a doua. Iar efectele „terapiei de șoc” a CEO-ului Bolojan se văd și se simt din plin.
sursă: gandul.ro
