Precizări privind reacţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu faţă de declaraţia ministrului rus al afacerilor externe Serghei Lavrov privind scutul antirachetă din România.
Cu privire la afirmaţiile ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse Serghei Lavrov, în discursul rostit astăzi în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm, conform cărora în România şi Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu precizează următoarele:
Poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă şi face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii şi încheierii, în 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice.
Poziţia României, a SUA şi a Alianţei Nord-Atlantice a fost exprimată public şi transmisă Federaţiei Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menţionat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenţie de transformare a sistemului de apărare antirachetă.
Ce spune Declaraţia finală a Summitului NATO
Aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declaraţia finală a Summitului NATO de la Varşovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declaraţiei se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menţionează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări provenind din afara spaţiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară şi că nu există nicio intenţie de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declaraţiile ruse care ameninţă să ţintească aliaţii din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile şi contraproductive.”
De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE – http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menţionează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) şi subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că „Părţile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu principiile şi normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”.
Reacţia României pe acest subiect faţă de declaraţiile menţionate ale ministrului rus va fi exprimată şi în discursul naţional al ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care este planificat, în urma tragerii la sorţi de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul acestei zile sau în dimineaţa zilei de mâine, transmite MAE.
sursă: dcnews.ro
