(discuția de la CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ!, la GOLD FM)
TREBUIE SĂ SLUJEȘTI ȚARA FĂCÂND CEEA CE TREBUIE, NU CEEA CE VREI SAU ÎȚI IMPUN ALȚII.
MIRCEA MALIȚA A FOST MAESTRUL MEU, EL M-A INTRODUS PRINTRE GÂNDITORII CLUBULUI DE LA ROMA. JAPONEZII INSPIRAȚI DE SPIRU HARET.
ROMÂNIA ESTE CONDUSĂ PRIN ȘANTAJ, DAR ARE ȘANSA REDECOLĂRII PRINTR-UN PROGRAM DE TIPUL HRANĂ ȘI ENERGIE.
CÂND AM PRIMIT PROPUNERI SĂ FIU PRIM-MINISTRU ROMÂNII NU ERAU PREGĂTIȚI PENTRU PROIECTELE MELE.
AVEM NEVOIE DOAR DE DIPLOMAȚI DE VÂRF ȘI IMPLEMENTAREA ȘTIINȚEI CONȘTIINȚEI.
Cozmin Gușă: Am revenit prieteni în direct după mesajul pe care l-ați primit din partea lui Sorin Roșca Stănescu apropo de ce se putea întâmpla pe vremurile trecute apropo de fosta securitate și cum încercau să fenteze anumite lucruri. Îmi face plăcere să vă anunț că în acest moment suntem în legătură directă audio-video cu Călin Georgescu. Un om pe care îl cunosc de 15 ani dar n-am vorbit în ultima perioadă, eu am urmărit activitatea lui și vă spuneam că, din unghiul meu, Călin Georgescu, în afară de faptul că probabil este cel mai popular în mediul online din rândul celor care discută despre patriotism, prin valențele unui naționalism luminat, el are și căderea să facă aceste lucruri prin prisma experienței lui profesionale.
Călin Georgescu îmi pare bine că ești împreună cu mine și cu noi. Și pot să spun că văzându-te acum, sigur pe youtube și pe facebook, ce-i care au posibilitatea, cred că arăți fizic chiar mai bine decât acum 15 ani când m-am văzut cu tine.
Călin Georgescu: Da, m-a ținut baia rece în formă.
Cozmin Gușă: Asta am vrut să sugerez, că acea baie din Lacul Înghețat, care într-adevăr e o probă de anduranță și de antrenament, bineînțeles că înseamnă mare lucru, dar probabil că și activitatea și satisfacția analizelor și ideilor pe care le propagi, cred că și asta contribuie la această seninătate pe care o văd pe chipul tău.
Călin Georgescu: Mulțumesc Cozmin, în primul rând de invitație. Da, sigur, știi cum e, limba, credința și neamul cresc împreună. Împreună, exact cum era cântecul dinainte, Copacul. Și am crescut și eu cu ele, nu pot crește separat, nici una dintre ele trei, este imposibil. Așa încât asta îți dă vigoarea eternității.
TREBUIE SĂ SLUJEȘTI ȚARA FĂCÂND CEEA CE TREBUIE, NU CEEA CE VREI SAU ÎȚI IMPUN ALȚII.
Cozmin Gușă: Printre mulți alții, eu apreciez mult patriotismul tău mai ales pentru că vine din partea unei persoane extrem de acomodate și antrenate în mediul internațional. Pentru cei care nu cunosc suficient, Clubul de la Roma, în interiorul cărei organizații tu ai activat, era un club de internaționalizare a unor idei și a unor strategii, dacă pot să mă exprim extrem de frust, jurnalistic, într-un fel, în perioadele în care internaționalizarea – să spunem, mai ales la fondarea Clubului de la Roma – avea valențe constructive. Nu avea valențele distructive pe care le putem discuta astăzi. Legat de acest lucru, pentru că cred că face sens pentru începutul discuției noastre, apropo de experiența pe care o ai, ce anume ți-a folosit și-ți folosește astăzi din această experiență internațională, ce-a fost constructiv din relaționările și expertiza pe care ai putut-o dobândi în urma acestei experiențe?
Călin Georgescu: Da, mulțumesc de întrebare, chiar foarte, foarte bună. Două observații: mi-a folosit enorm, prima dată pentru că am evoluat. Nu este suficient să vorbești limba germană sau engleză, trebuie să știi cum gândește partenerul tău de dialog, este extrem de important. Și a doua este că ceea ce contează este ceea ce nu se spune, este foarte important ceea ce nu se vede și e de maximă acuratețe ceea ce nu s-a scris niciodată, asta am învățat. Și învățând aceste lucruri capeți oarece intuiție, dar și precizie, atunci când ai posibilitatea să afirmi așa cum am făcut-o, și o spun și în emisiunea ta, astăzi, să slujești țara făcând ceea ce trebuie, nu ceea ce vrei. Este o mare diferență. Tot ceea ce am văzut eu în România în ultimii 30 de ani, dar și internațional, poate rămânem puțin și pe pista asta internațională, cei numiți, cu manșetele de la haină mult mai mari decât degetele, făceau ceea ce voiau sau ceea ce li se spunea. Ca să faci ceea ce trebuie e o chestiune elementară care ține de viața ta și de a transmite poporului tău viața, nu moartea. Pentru că viața înseamnă Dumnezeu. Și când faci ceea ce trebuie înseamnă că te racordezi la eternitatea neamului tău. Aici este ideea. Și asta trebuie s-o facă mulți conducători politici astăzi. Dar asta este dovada că nu mai avem leadership politic, cel puțin european, în acest moment.
Cozmin Gușă: Apropo de leadership și experiența internațională, desigur că am putea discuta despre românii care de-a lungul vremii, antrenați fiind în acest circuit internațional, știu eu de la Nicolae Titulescu încoace, dar am mai avut câțiva, au performat sau nu au performat în interes național. Eu prefer să te întreb despre două personalități care ne-au fost contemporane, sigur și ție, și mie unul dintre ele, și au activat în interiorul Clubului de la Roma, sunt generații diferite, din generații mai în vârstă decât noi, și aș vrea să le faci o scurtă portretizare prin experiențele de acolo, pe care tu le-ai intuit mult mai bine decât mine, care nu am fost prezent acolo niciodată. E vorba de Mircea Malița și Mugur Isărescu. Probabil sunt două personalități total diferite în accepțiunea pe care tu o vei exprima despre ei, dar, repet, și eu i-am cunoscut pe ambii, Mircea Malița din câte știu și din câte mi s-a spus, a fost chiar printre inițiatorii Clubului de la Roma și un foarte bun cunoscător și partener de discuții chiar a lui Zbigniew Brzezinski despre care vorbeam ieri chiar cu Petru Romoșan, apropo de Brzezinski și moștenirea negativă pe care a lăsat-o Americii, de data asta. Te rog!
MIRCEA MALIȚA A FOST MAESTRUL MEU, EL M-A INTRODUS PRINTRE GÂNDITORII CLUBULUI DE LA ROMA. JAPONEZII INSPIRAȚI DE SPIRU HARET.
Călin Georgescu: Da, mulțumesc Cozmin. Mircea Malița în primul rând a fost maestrul meu și am să spun asta totdeauna.
Cozmin Gușă: Foarte frumos.
Călin Georgescu: A fost cel de la care am învățat mai mult decât aș fi învățat făcând 10 universități cap-coadă, este cel căruia îi datorez enorm din ceea ce știu și din ceea ce am prins ca tren într-o gară, un tren care vine probabil unul în viață. Dacă te urci, te urci, dacă nu te urci rămâi pe peron și mai ieși afară și sigur mai uzi florile, mai vezi ce se mai întâmplă pe acolo prin zonă și vezi ce autobuz mai iei, dar tren n-o să mai iei. Mircea Malița a fost și rămâne un geniu. A fost omul care a înțeles mișcarea internațională în slujba poporului său și făcând din asta un crez. Nu a fost înțeles în cursul, cel puțin perioadei de după 1990, și a fost doar utilizat absolut josnic, pot să spun, de toți cei care au stat ca politicieni în jurul lui. Această personalitate a românilor a inițiat mulți diplomați, Școala de diplomație îi datorează mult lui Mircea Malița. Iar cărțile sale, vorbeam de multe ori cu el, îmi spunea „Băi frate nu înțeleg cum – zice – de se vând așa puține”. Poporul nu era pregătit, Cozmin, nu era pregătit. Și așa, pentru ascultători, o chestiune de relație a mea cu el. Eu am început în primul rând ca secretar al lui, de la ascuțit creioane, din 1994, cred, 1995, abia mă întorsesem din America și ulterior am devenit cel mai apropiat prieten al lui și de la el am preluat ștafeta, așa cum de altfel el a fost secretarul lui Sadoveanu și de la el a preluat ștafeta. Cam asta a fost discuția.
Cozmin Gușă: Senzațional.
Călin Georgescu: O idee pe care pot s-o spun astăzi, cu această întrebare, este o chestie interesantă atunci când a fost ministrul Educației, așa pentru ce se întâmplă astăzi, ca să facem și-o racordare, a fost trimis de Ceaușescu în țara care luase un take off, o lansare extraordinară, pe numele ei Japonia. Și l-au plimbat oficialitățile de acolo, că Ceaușescu i-a dat o sarcină precisă: „Domne află cum au reușit ăștia, cum s-au lansat ăștia economic”. Nu pricepea nimeni, după război pac, a venit un boom. Și l-au plimbat băieții ăștia în stilul japonez, sigur că da, cu plecăciunile de rigoare, uite să vedeți și asta, să vedeți și asta, să vedeți și asta și după trei zile, îmi spunea Mircea „Domne m-am săturat. Nu mai rezistam, îmi arătau o mie de chestii dar nu-mi spuneau secretul. Și atunci pur și simplu am lăsat diplomația la o parte și le-am spus: băi, fraților, gata, nu mai vreau să văd nimic, spuneți-mi care e șpilul, care e tema aici, unde e cheia, că d-aia am venit. N-am venit să mă plimb pe-aici, că mă puteam plimba ca turist”. Japonezii foarte prinși la înghesuială de poziția lui Mircea, care dincolo de asta era o personalitate marcantă a diplomației internaționale, i-au spus pe ocolite următorul lucru: „domne știți, noi treaba asta o știm de la un român”. „Cum adică domne, adică vreți să-mi spuneți că eu am venit aici ca român, și tu să-mi spui că o știi de la un român”. „Da, de la un român o știm”. „Păi de la cine?” „Păi am luat legea lui Spiru Haret și am aplicat-o”. Asta este, și asta am învățat de la Malița Mircea ce-a însemnat…
Cozmin Gușă: Ce poveste frumoasă!
Călin Georgescu: Da.. școala veche, uriașă, titanică pentru că acolo Cozmin, acolo era și dezvoltarea economică, care nu se poate face decât paralel, dezvoltând conștiința. Asta e valabil și pentru astăzi, când vom ajunge la România, dezvoltarea economică nu se poate face decât dezvoltând conștiința umană. Punct. Haret a avut o vorbă: „cine investește astăzi în educație culege mâine în economie”. Asta este ideea.
Cozmin Gușă: E una de bază care nu se aplică, bineînțeles, vom vorbi despre asta…
Călin Georgescu: A, și mă scuzi, Mircea Malița sigur că el, de la el am învățat tainele Clubului de la Roma, oricum acolo nu puteai să vii decât invitat de ei, indiferent, nu te putea primi nimeni, nu puteai să bați la ușă, că oricum ușile erau închise. Așa i-am cunoscut pe toți marii gânditori, cât am mai putut să-i mai prind în perioada aceea, minți absolut minunate. A fost o asociație, mă rog, un club, cum poți să-i spui, care a generat niște idei fabuloase într-un moment, Cozmin, în care se mai putea dialoga. Astăzi nu se mai poate dialoga pe aceleași baze, nu mai sunt aceleași teme și sigur că prădarea omului de către om astăzi s-a transformat într-un război. Poate o să vorbim despre asta, dar asta este esența. Însă școala diplomatică acolo era masivă, sigur a fost o regulă elementară de numai 100 de oameni la nivel mondial. Dar clubul nu mai este ce-a fost. Drept dovadă că acum mai bine de jumătate de an, sau cam așa, mi-am dat demisia pentru că era sub demnitatea mea să stau, în primul rând într-un club cu o moștenire titanică și care sigur iese în decor prin a accepta lucruri inacceptabile de către demnitatea ființei umane.
ROMÂNIA ESTE CONDUSĂ PRIN ȘANTAJ, DAR ARE ȘANSA REDECOLĂRII PRINTR-UN PROGRAM DE TIPUL HRANĂ ȘI ENERGIE.
Cozmin Gușă: Cred că este suficient și cei care ne urmăresc fiind aproape la fel de inteligenți ca și noi, sau mai inteligenți unii dintre ei, își dau seama și din spatele și din fața cuvintelor tale de esența a ceea ce a fost și cum au fost membrii români ai Clubului de la Roma și ce este Clubul de la Roma astăzi.
Aș vrea acum, exact în acest moment să mergem pe această stare la zi a economiei românești, a României, de fapt, pentru că prin prisma combinării demersului economic cu conștiința națională putem discuta în acest fel. Nu vreau să intrăm deloc în strategiile politice la zi pentru că ar fi sub discuția pe care eu mi-am propus-o cu tine.
Călin Georgescu: Nici n-avem cum, că nu există nici o strategie.
Cozmin Gușă: Nu există nici o strategie, vorba ta, hai să facem o poză, din unghiul tău, o poză plastică despre starea la zi a României, în așa fel încât toți cei care ne ascultă, specialiști sau nespecialiști, să priceapă în ce țară trăim astăzi.
Călin Georgescu: România e o țară astăzi care este condusă prin șantaj, ăsta este punctul numărul unu și punctul numărul doi este că postul nu este despre mâncare, ci despre gânduri. Și dacă românul ar înțelege ce înseamnă puterea gândului ne-am lansa pe orbita internațională rapid. Menționez că România este într-o poziție foarte avantajată astăzi și am nu doar tăria s-o spun, ci pot demonstra oriunde că este singura din Europa care poate să se ridice după aceste lovituri care au fost date la nivel mondial de către partea globalistă. Și care globaliști sigur vor rescrie harta lumii în următoarea perioadă, foarte repede, în următoarele luni de zile. Însă România poate să joace o piesă foarte tare la nivel mondial atâta timp cât înțelege cine este și pricepe ceea ce vrea.
Cozmin Gușă: În momentul în care ai spus despre șantaj, de faptul că România este condusă prin șantaj putem înțelege cel puțin două lucruri: putem înțelege atât calitatea precară a celor care sunt la conducere, pentru că niște oameni șantajabili care, în plus își asumă conducerea n-au cum să aibă decât o calitate precară, un om inteligent care este șantajabil nu se bagă, cam asta este simplist ce-ar face alții, nu cei care ne conduc. Dar în același timp, pronunțând șantaj este limpede că acești oameni pot să și dispară rapid, nelăsând urme. Probabil și de aici concluzia că România ar putea să redecoleze.
Care ar fi modalitățile prin care, din această stare pe care tu o descrii foarte des în postările tale, în intervențiile tale publice, să ajungem înspre acel potențial pe care l-am putea împlini și pe care tu l-ai definit astăzi, l-ai definit și înainte, dar l-ai definit inclusiv acum câteva zeci de secunde ca fiind unul la vârf printre țările Europei.
Călin Georgescu: Da. Pentru că ceea ce s-a întâmplat cel puțin în Europa de Vest, dacă ar fi să numesc doar Planul Marshall, care n-a făcut decât să îngroape Europa de Vest. Și-a îngropat-o în așa fel încât sunt țări care nu-și mai pot reveni pentru următorii 50 de ani, dacă nu un secol, economic. Și atunci farurile sunt puse pe țările care au potențial, hai s-o luăm și așa. Și sunt puține. Una este România precis. Pentru că Europa nu poate să aibă o țară mai bogată cum este România astăzi, iar România după Argentina are cel mai bogat sol din lume. Asta este o chestiune esențială.
Cozmin Gușă: Iartă-mă, când vorbești despre sol vorbești despre pământ și potențialul agricol.
Călin Georgescu: Exact, pentru că așa cum spuneam Cozmin acum vreo opt ani de zile, am avertizat precis că în zona anilor 2020 va fi o criză teribilă de hrană și apă, și se vede acum. Și va fi din ce în ce mai rău. Și al doilea este că am prezentat și un proiect națiunii române care se numește Hrana și Energie, care este mai important ca niciodată, pentru că practic el definește în ultimă instanță ceea ce România are nevoie să facă astăzi, și anume să se organizeze în așa fel încât să-și dezvolte o nișă. Uite, s-o luăm așa metodic, doar cu o singură întrebare, ți-o pun eu de data asta, când spui Elveția, dar la nivel de o fracțiune de secundă ce spui?
Cozmin Gușă: Pentru mine, neutralitate.
Călin Georgescu: Bun. Când spui Anglia?
Cozmin Gușă: Imperiu.
Călin Georgescu: Când spui România? Asta e o temă. România poate să-și facă o nișă prin care să țâșnească ca o rachetă prin aceste poziții: hrană, hrană naturală de cea mai bună calitate, apă, fiind practic printre primele trei în lume ca rezerve de apă, de cea mai bună calitate, și energie, în așa fel încât să poată să vândă în regiune. Adică să fie exportator, nu importator cum este astăzi cu resurse uriașe, o țară care importă aproape 90% resurse alimentare. Asta ține nu doar de trădarea țării, este o chestiune de securitate națională. Și când se întâmplă așa ceva mă întreb absolut clar ce se întâmplă cu acești oameni de-au ajuns să poată să genereze așa ceva, când de fapt toate magazinele, fie ele străine, sau ce-or mai fi probabil românești, toate vând aproape numai produse străine.
Cozmin Gușă: Scuză-mă te rog, să nu-ți uiți vorba, cu experiența internațională pe care o ai și pe care ascultătorii și telespectatorii au priceput cum ai dobândit-o, cum crezi că România ar putea să evadeze din această postură de victimă, de pradă, în care s-a pus, în care a fost pusă, pentru că această bogăție și acest potențial pe care tu le-ai relevat aici foarte rapid și plastic, ele astăzi sunt niște deziderate ale altora, nu sunt niște deziderate ale românilor, care prin asta se vor dezvolta, ci sunt niște deziderate de îndestulare ale altora. Cum am putea să evadăm noi, din această postură de prizonieri ai asasinilor economici, ca să mă exprim simplu, internaționali, în cealaltă postură pe care tu o vizualizezi și pentru care ai insistat în multe dintre intervențiile tale, de-a ne recâștiga independența și acea traiectorie care să ne singularizeze într-un fel și să ne dea un potențial de decolare?
Călin Georgescu: Da, numai întrebări bune ai Cozmin, așa, e un tir permanent.
Cozmin Gușă: Pe măsura interlocutorului, pot să mă încadrez tot timpul.
Călin Georgescu: Am înțeles, e o upgradare permanentă. În primul rând este o condiție, Cozmin. Prima condiție este să știi că ești în pușcărie. Ca să poți să evadezi din pușcărie trebuie să știi că ești în pușcărie, altfel n-ai de unde să evadezi, că nu știi, nu poți să discerni. Știi că au fost înaintașii noștri, cei care au stat în pușcării câte 25 de ani, dar erau oameni liberi. Astăzi oamenii nu sunt, zic ei, în pușcărie, dar zic că sunt oameni liberi, dar de fapt sunt un pușcărie, e o pușcărie foarte mare. Cum se face asta? Coborând la mic. Ăsta este și proiectul de țară. Ce înseamnă asta în traducere? Se vede că ceea ce este mare este fundamental greșit, iar eu am propus conceptul de distributism, pe care nu l-am inventat eu, e de la Thomas Jefferson, chiar și Iorga a propus asta, nu mai vorbesc de Madgearu și alții, și asta înseamnă ca țăranul să devină rege. El este regele neîncoronat al acestei țări. Pentru că în momentul în care eu mă adresez, și acesta e apelul meu, aceasta trebuie să fie politica țării, să mă cobor la talpa ei, la talpa țării, la cel mai sărac și care să devină fericit și bogat. Evident, că în toate astea contează enorm clasa mijlocie care este ținta mai ales în acest moment, ținta de doborât din partea globaliștilor. Ai doborât clasa mijlocie, ai nenorocit societatea. De altfel se și vede că o societate care trăiește numai prin excepții n-are cum să fie o societate liberă. Și nu e vorba numai de România. Toate țările. Ori politica pe care trebuie s-o ducem este să ne coborâm la mic și să producem intern, intern subliniez, și dacă avem nevoie de ceva putem să facem și barter. Eu am deja o concepție pe care vreau s-o pun imperativ în aplicare, în care să existe centre de colectare, cel puțin a fructelor în câteva zone din țară, trimise în Italia și în același timp, de unde se întoarce cu portocale. Pentru că este de neimaginat ca omul să arunce în șanț sau la gunoi, fie că este laptele pe care cineva ni-l dă cu, nu știu, cu 50 de bani, când el ar trebui să fie luat cu 2 lei măcar de către stat, dar sigur, statul nu există aici. Nu mai vorbesc de carnea de porc. Importăm 85% carne de porc în România, importăm roșii din Turcia, am înțeles vreo 35 de mii de tone, 8 mii de tone din Germania. Păi în primul rând n-au nici un gust, n-au nici o valoare, n-au nimic, este zero total. Aparte de spiritul pe care-l dă. Dincolo de legume și fructe, dau o pildă. Eu am un croitor italian și ăla așa îmi spune când mă îmbracă, când îmi dă o cămașă zice uite, cămașa asta are spirit, spirit. Când puneai o cămașă de in, de cânepă, era ceva sfânt, intrăm în eternitatea pământului, în spiritualitatea strămoșilor, în ancorarea la realitatea țării. Naționalismul, românismul nu este altceva decât să fim noi înșine, asta este tot, și aceasta este teza de la care putem pleca într-un mod practic. De ce spun asta? Pentru că la ce-am văzut eu în lumea asta, și cred c-am colindat-o aproape în totalitate, românii au cea mai mare capacitate de regenerare, de refacere. Este un lucru cert pe care pot să-l spun astăzi cu tine, nu cred că România are nevoie de doctrine, ci doar de o stare de spirit, atât, o flacără. Așa cum ar trebui să fie și în educație. Pentru că de aici a plecat drama. Și apropo de Clubul de la Roma, aici a fost teza majoră a lor prin anii 70. Educația. Aici s-a lucrat metodic până la distrugerea umanității care a rămas calată în minte și știi cum e, logica nu te ajută decât să te scoată din logică, spiritul e important. Păi când sădești o roșie, vorbești cu ea, vorbești cu florile din jurul ei. Adică e o îngemănare pe care ne-au transmis-o moșii și strămoșii noștri. De aceea și limba noastră bătrână, limba geto-dacilor este ceva sfânt. Pentru că ea vine dintr-o chestiune ancestrală. De la ce geto-dacii numeau fii lui Dumnezeu. Lumina vine de aici. Deci nu vine din faptul că ai aprins neapărat o candelă, lumina vine din tine și ea vine în momentul în care ești în legătură cu natura și cu ceea ce este în jurul tău. Întorcându-ne la partea economică însă, esența este ca omul să facă ceea ce-i place. Știi cum spunea Brâncuși: „Eu nu sculptez păsări, ci zboruri”, aici este ideea. Așa pot face mulți. N-ai cum. Și muzicieni, am întâlnit atâți români formidabili, niște virtuoși ai pianului, ai violoncelului, uite l-am întâlnit și l-am apreciat foarte mult pe Adrian Naidin, deci omul ăsta când cântă la violoncel este parte din muzică, adică el se transpune acolo. Se transpune direct, și așa face un tâmplar. Eu de-aia spun tuturor, taie bine lemnul domne, taie-l drept, nu-l tăia strâmb că e chestie de conștiință. Știi în piață m-am dus acum, m-am localizat la Câmpulung Muscel. Un loc absolut divin, memorabil, în istoria acestui neam. Și m-am dus în piață să iau niște roșii și cât costă, zice 3 lei, am crezut că nu aud bine, și am luat un kil de roșii cu trei lei. Păi n-aș fi luat așa ceva nicăieri în lumea asta, cu trei lei. Și îi zic sigur 3 lei. Zice da, îmi spune țăranul, nici n-aș fi putut să spun altceva că m-ar fi bătut Dumnezeu. Adică ăsta este conceptul ancestral, el nu poate să mintă și de aceea acestui popor eu îi spun, nu mai trăiți în minciună. Pentru că uite, exemplul este concret și sunt resurse nebănuite în această țară care se doresc doar de a fi iubite. Atât. Poporul român, în esență, trebuie să fie iubit ca să fie schimbat, nu schimbat ca să fie iubit, cum s-a încercat și se încearcă. Iar singura linie politică pe care ar trebui s-o avem astăzi, indiferent de cei care sunt la putere, vreau să precizez clar, este unitatea, unirea. Acesta este momentul crucial al nostru, al tuturor și n-o să mai avem altă ocazie, nu se va mai întâmpla acest lucru. Și o să demonstrez acest lucru, mai ales că m-ai și întrebat de ce este soluția singură să ne unim? Pentru că dușmanul din afară este mult mai periculos și uitați-vă ce se întâmplă, Cozmin, în jur. Oare cum crezi că toate țările au, uite te întreb eu pe tine, cum toate țările au activat o linie în același timp? Apropo, mă rog, de situația asta existentă în lume, mă rog, pandemia? Cum? Cum e posibil asta? Toate în același timp.
CÂND AM PRIMIT PROPUNERI SĂ FIU PRIM-MINISTRU ROMÂNII NU ERAU PREGĂTIȚI PENTRU PROIECTELE MELE.
Cozmin Gușă: Cele din Blocul euroatlantic, pentru ele explicația este mai simplă, pentru celelalte din blocul euroasiatic, cred că gândesc foarte bine speculativ și și-au dat seama că această linie pandemică pe care au activat-o laolaltă cu blocul euroatlantic, le va aduce avantaje competitive apropo de Rusia și China pe termen mediu, în fața celorlalți, unul la mână. Și doi la mână, există, apropo de sisteme că vorbeai, pe timpul pandemiei s-a generat o degradare accentuată a democrației în partea euroatlantică care, bineînțeles, vine să deservească cauza autocrațiilor cum este Rusia, sau aproape a dictaturilor, cum este China sub Partidul Comunist. Îți mulțumesc că mi-ai adresat o întrebare, apropo de geopolitica pe care am și scris-o. În afară de asta trebuie să remarc că ai o sensibilitate deosebită care transpare din ecran și cred că transpare și audio, ceea ce nu bănuiam, dar felul în care te-ai referit la valorile românești și la sufletul românului este unul care pe mine mă mișcă și pot să recunosc că m-ai impresionat. Dar nu m-ar ierta telespectatorii dacă nu te-aș întreba, înainte de partea cu provocările externe, pentru două-trei minute așa, să ne explici neintrarea ta în ringul politic, în ciuda atâtor pețitori mai de vază, cum a fost Traian Băsescu când era președinte, o să discutăm altă dată acest episod pe care eu îl cunosc în detaliu și de la prieteni comuni, dar îl cunosc de la Băsescu în detaliu, adică nu e vreun secret și nici nu are cum să ascundă treaba asta. Dar despre ultima propunere, apropo de unitate, cei de la Alianța pentru Unitatea Românilor la finalul lui 2020 te-au propus prim-ministru. În ciuda atâtor propuneri, aceste invitații la dans politic, nu pot să spun că le-ai refuzat pentru că nu a părut așa, dar n-ai participat, pur și simplu, n-ai dat curs demersului. Și ca să pun întrebarea nerostită dar gândită de către cei care ne urmăresc: dacă-ți propui ca în viitor să fii mai proactiv din acest unghi de vedere al implicării politice sau a-l acceptării unor propuneri care ar putea să ți se mai facă?
Călin Georgescu: În primul rând, am venit în țară definitiv acum o lună de zile. Sunt decis să mă implic până la capăt în a-mi sluji țara și de a lupta pentru naționalism și pentru suveranitatea țării prin orice mijloace. Subliniez, prin orice mijloace. Prin urmare asta nu poate lăsa în afară orice fel de soluție. Este cert, așa cum ai precizat foarte elegant, că au fost momente, au fost momente și mai aproape de noi, să spunem așa, legate de Partidul AUR, au fost și cu ei discuții absolut elegante, oamenii au fost absolut onești, m-au sprijinit, sau au venit cu această propunere de sprijinire a mea, poate mai mult decât au făcut-o alții, așa cum a fost și pe vremea președintelui Traian Băsescu. Sunt două observații pe care pot să le fac, una este că au fost anumite propuneri care au fost sub demnitatea mea să le accept, și a doua este că, în mod real, poporul nu era nu era pregătit. Pentru că, vezi tu Cozmin, populația este pe orizontală și poporul român este pe verticală și așa va fi mereu. Apa nu stinge focul din depărtare, trebuie să fie aproape ca să-l stingă, și a venit clipa, a venit momentul, și de aia le-am spus tuturor bucurați-vă, fiți veseli de această perioadă Cozmin, pentru că ea este șansa noastră de Mântuire. Nu este puțin lucru pentru cei care trăiesc această perioadă. Este o șansă uriașă. Aici se vede cine stă pe verticală și cine nu. Cine rămâne stăpân pe el și știe bine cine este în interiorul lui, și cine nu. Este foarte ușor să pleci urechea la fel de fel de lucruri din jur, dar atunci când știi cine ești, ești tu. Și din tine se construiește familia și din familie se construiește o țară întreagă. Mulți m-au întrebat și eu ce să fac, că nu știu ce să mai votez. Păi nici nu trebuie să mai votezi, domnule. Eu nici nu vreau să fiu votat, n-am nevoie de chestiunea asta. Aici e o chestie de stare de spirit. Și asta nu s-a înțeles. Că dacă era să votăm și votul ar fi contat, cu siguranță nu ne-ar fi lăsat niciodată să votăm. Deci votul oricum n-a contat. Aici contează starea de spirit. Și în momentul în care se construiește starea de spirit asta depășește orice. Deci cu asta intri în suveranitatea adâncă a neamului. Știi, a avut Iorga o teză ca testament înainte de final de viață și-a spus așa: „Cântărețul cântă, o sută de derbedei de stradă se strâng în jurul lui și încep să urle. Și când zbieretul lor a depășit cântecul cântărețului aceștia i-au spus: vezi, noi cântăm mai tare ca tine, și aveau de partea lor mulțimea”. Mulțimea n-a fost pregătită Cozmin, înainte, acum este pregătită. Este pregătită pentru că s-a ajuns la un punct critic, acela în care au înțeles românii că atacul se dă asupra proprietății individuale. Iar proprietatea individuală este de două feluri. Este suveranitatea ta ca ființă-om și suveranitatea pământului. A avut o prietenă a vieții mele, scriitoarea Ileana Vulpescu, o carte celebră, „Sărută pământul acesta”, și a plecat de lângă noi, așa, într-o formă neînțeleasă, cum a plecat și Mircea Malița de altfel. Și oamenii n-au înțeles cu ce genii au stat la masă. Ideea este că oamenii pot fi sfinți. Știi asta? Oamenii pot fi sfinți. În mod real pot fi sfinți. Și dacă ne-am înțelege just, ar fi un Rai, așa cum dacă l-am fi înțeles pe Tesla, care de altfel a avut origini românești profunde, astăzi am fi călătorit printre stele, și nu e metaforă.
Cozmin Gușă: Nu e.
Călin Georgescu: Dar, ca să punctez întrebarea ta mai devreme legată de partea internațională, vă spun care e cheia jocului, astăzi în emisiunea ta. Cheia e așa: că băieții ăștia care sunt 1%, și pe mulți i-am cunoscut dintre ei, adică nu sunt cei care se văd pe ecranele televizoarelor, ei știu cum funcționează corpul uman, poporul nu știe. Când știi cum funcționează corpul uman poți să-i dai o direcție care să-ți fie ție în avantaj, ca să deții doar putere, exact ce se urmărește astăzi, sau poți să faci o acțiune nobilă de suveranitate a ființei umane. De fapt să atingi scopul vieții. Ce înseamnă scopul vieții? Înseamnă ca prin conștiința ta să ajuți la creșterea conștiinței universale, asta înseamnă.
AVEM NEVOIE DOAR DE DIPLOMAȚI DE VÂRF ȘI IMPLEMENTAREA ȘTIINȚEI CONȘTIINȚEI.
Cozmin Gușă: Foarte frumos ai descris, dar mai mult decât atâta evocarea unor personalități, cum ai făcut-o cu Mircea Malița și Ileana Vulpescu, este ceva ce ține de conștiință și această emisiune a stat sub acest impact al expertizei dublate de conștiință, cu picioarele pe pământul românesc. Așa cum mă bucur că te-ai stabilizat și te-ai reîntors în țară. N-aveam această informație când am vorbit la telefon, la finalul săptămânii, n-am știut că te-ai întors definitiv. E un lucru care mă bucură.
Aș vrea în ultimele 3-4 minute să prezinți, pe scurt, un tablou al provocărilor iscate din resetarea mondială, dar acele provocări care au legătură cu România. Celelalte sper să le discutăm față în față, sau vin eu la tine, mi-ar face plăcere să pun microfonul pe masă și după aceea să bem un vin de casă românesc, după emisiune. Ce din resetarea mondială actuală ne va afecta, sau cu ce ne vom confrunta pe termen scurt?
Călin Georgescu: Cozmin, foarte bună întrebarea! Știi care e ideea? Aici se cere o diplomație de vârf. Mircea Malița spunea așa, că în bagajul oricărui diplomat adevărat, de conștiință, se află tot instrumentarul necesar ca să biruiești. Totul. Deci aici nu e nevoie de eroisme. E nevoie de diplomație, să știi cu cine te duci și să faci ceea ce trebuie. Dau un exemplu: unde este bursa energiei astăzi? La Viena. De ce? O țară care n-are decât munte și apă. România are tot. Are toate formele de energie, are toată capacitatea de resurse care depășește de cel puțin 100 de ori capacitatea austriacă. Prin urmare, bursa energiei trebuie să fie la București. Problema e că în România se gândește mic și se acționează și mai mic. Eu propun să gândim mare și să acționăm gigantic, și atunci cucerim lumea. Și vă garantez că Europa toată o putem tracta după noi, printr-o nouă formă de conștiință. De fapt va fi o nouă menire, dar voi fi doi ani de zile foarte grei, de acum încolo, foarte grei pentru întreaga omenire și noi dacă jucăm această carte a micului producător ieșim, dacă nu, întrebarea pe care ți-am pus-o, de ce băieții ăștia au setat totul în același timp, îți dau eu răspunsul. Uite între Pepsi Cola și Coca Cola crezi că este o luptă? Nu, nu-i nici o luptă. Știi de ce? Pentru că au aceiași acționari. Deci toate companiile mari din lumea asta au aceiași acționari. Și a fost suficient un singur buton de apăsat. Și atunci cei mai mari investitori Vanguard și Black Rock au luat decizia. Și erau peste tot. Și ăștia 1% îi conduc pe ceilalți 99%.
Asta este toată ideea. Și aici trebuie să înțelegem. Dar să înțelegem, sunt oameni care știu, aici îți trebuie înțelepciune, nu neapărat inteligență, e diferență mare. Tu n-ai nevoie de știință aici, ai nevoie de conștiință, de știința conștiinței ca să poți să faci așa ceva. Astăzi trăim niște momente de mare anvergură, pentru că în primul rând suntem în plin război, la nivel mondial, dacă nu se înțelege sau cine nu înțelege înseamnă că trăiește degeaba. Și în această acțiune, din acest haos noi putem să ieșim perfect. Ăsta este momentul. În momentul în care totul era monitorizat n-am fi putut să facem asta, era imposibil. Acum este cea mai bună șansă istorică ca i s-a dat acestei țări, cel puțin, printr-un miracol dat de Dumnezeu, pentru că oricum totul este cu voia lui, ca să ieșim pe jertfa strămoșilor, pe cei care și-au dat viața ca noi astăzi să avem destin. Dar asta presupune mare diplomație și unitate internă. Deci mesajul meu e mereu acesta: să uităm ce-a fost, nu ne mai trebuie, să învățăm doar din trecut, înțelegem toți, plecăm împreună, ne trebuie doar pace socială. Atât. Pace socială. În rest câștigăm totul.
Cozmin Gușă: Mulțumesc mult Călin Georgescu, să știi că mesajul tău este sigur foarte important pentru ascultători și pentru români, dar are o mare valoare de întrebuințare pentru diviziile de patrioți români care mai acționează în instituțiile statului și care sunt fani și ai acestei emisiuni, și ai acestui post de radio, și faptul că ai făcut această developare a prezentului prin oportunitatea acțiunii în haos, cred că și ei vor înțelege mai bine că trebuie să pornească niște motoare. Cu promisiunea pentru telespectatori și ascultători că ne vom reîntâlni repede îți mulțumesc mult pentru prezența de astăzi.
Călin Georgescu: Cozmin, eu îți mulțumesc, și vino pregătit în vizită și pentru vinul de casă pe care-l vom bea.
Cozmin Gușă: Atunci vin eu la Câmpulung Muscel, avem internet bun acolo că s-a auzit bine, Călin Georgescu îți mulțumesc mult.
