ASF, instituția unde primii cinci angajați din fosta conducere au avut toți venituri de peste 11.000 de euro net/lună, a fost una dintre cele din al căror buget Guvernul a tăiat luni, în Parlament. Cum au decurs discuțiile în interior?
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are un președinte care a câștigat în 2023, când funcția era ocupată de Nicu Marcu, 12.500 de euro net lunar, cu tot cu bonusuri. Peste președinții Germaniei și al Franței.
Bonusul de faliment
Toată instituția primea patru bonusuri pe an, fiecare egale cu un salariu. De Crăciun, de vacanță, de performanță și de ziua instituției, sărbătorită ca debarcarea din Normandia.
Totul era legal, în contractul colectiv de muncă.
Niciunul dintre primii cinci oameni nu cobora sub 11.000 de euro net, medie lunară, la nivelul lui 2023. Și nici măcar nu voiau să facă publice sumele.
În aceiași ani, piața supravegheată de ASF înregistra al treilea faliment consecutiv al liderului din idustria asigurărilor RCA. Vindeau multe RCA, nu plăteau pagubele și fugeau la propriu cu banii din țară. Conform raportului oficial, până la începutul lui 2025, cele mai recente două falimente au costat statul și cetățenii 520 de milioane de euro. Avem o jumătate de milion de păgubiți, persoane fizice și firme.
Dragoș Anastasiu la ASF
Când Guvernul a început redimensionarea ASF, s-a discutat cu cei din conducerea autorității. Li s-a vorbit despre o nouă organigramă, redusă. A cerut-o Dragoș Anastasiu. Personajul e cunoscut, nu discutăm acum că a decontat, pe bună dreptate, ce a făcut în trecut în povestea cu mita dată la ANAF.
„Anastasiu i-a rugat să explice ce logică în funcționalitatea ASF are existența unui președinte, a unui prim- vicepresedinte, a trei vicepreședinți cu funcții executive și a trei directori, exact pe domeniile unde erau și vicepreședinții”, povestește un expert din ASF, la curent cu discuțiile.
Conversațiile au fost confirmate de doi oameni – unul din Autoritate, altul din afara instituției.
Cei doi specialiști care au vorbit cu HotNews sub condiția anonimatului sunt ostili conducerii ASF și structurii de șefi de acolo. Inclusiv specialistul din interior detestă nesfârșita risipă a șefilor, birourile private pe care le au în mai multe sedii, pilele, așa că mărturiile trebuie luate cu nuanțe.
Cert e că Anastasiu a primit din ASF răspunsul că nu se poate. De ce? Păi șefii sunt sprijiniți. Cum? „Ăsta e de neatins, că e omul lui Stănescu de la PSD, iar funcția celuilalt nu poate fi desființată, că e omul lui Thuma de la PNL”, au motivat oameni din ASF.
Bine, hai să radem funcțiile, a fost replica Guvernului. Așa a ajuns ASF luni seară în Parlament, alături de ANRE și ANCOM.
Premierul le-a bătut obrazul: de acum, legea după care funcționați vă obligă la transparență. Veniseră șefii ASF în Parlament în 2023 și îi sfidaseră pe senatori, pe deputați, pe cetățeni.
Bolojan vorbește despre tăierea costurilor, dar nu și despre costul tăierilor
ASF e un exemplu. Legile acestea nu sunt despre Bolojan.
Ca orice politician ales și demnitar numit, orădeanul poate pleca. Comite destule erori. Are un stil de a tăia, bazat pe culpabilizare: pomenește numai de rele. Rareori vine cu exemple pozitive. Și neglijează, îngrozitor, nevoia de mobilizare.
Guvernul vorbește doar despre tăierea costurilor, și nu despre costul tăierilor.
Nu poți angaja o nație în austeritate fără să-i spui care e finalitatea. Echilibrarea bugetului NASA nu ar fi urnit pe nimeni. Să ajungi pe Lună prin prioritizarea bugetului, da, chiar și oamenii de la curățenie au simțit că participă la ceva important.
Lipsește un obiectiv concret: dublarea bugetului Educației, de pildă
A atras atenția și ministrul Daniel David. Iar rectorul UBB e unul dintre soldații credincioși ai generalului bosumflat. Gata cu austeritatea în școli, a declarat ministrul Educației. Contabilitatea e un mijloc, obligatoriu, dar nu e misiunea.
Dacă PSD-PNL-UDMR-USR spuneau „reducem de peste tot, nu doar ca să supraviețuim, ci și ca să avem bani mulți să investim în educație”, atunci oamenii întrezăreau luminița de la capătul tunelului.
„Dublăm în trei ani bugetul educației, pentru că asta îi va ajuta pe copiii noștri să aibă o viață mai bună”, ar fi creat pasul următor, ar fi adus o perspectivă, despre care scria și Sabina Fati în DW.
Ce rămâne scris pe oglindă?
Nu există apărare mai bună pentru un popor decât nivelul de educație al tinerilor săi. Tancurile se poticnesc, vasele sunt atacate cu drone, dar cum poți retrage educația din creierele oameilor, odată dobândită în decenii?
Numai dacă românii simt că există un obiectiv, atunci sacrificiile pot căpăta un sens. Un istoric și diplomat croat spunea că e treaba unui guvern să creeze pentru ”un sentiment semnificativ de cetățenie”. În partea aceasta de lume, multe țări au probleme cronic nerezolvate. Nu suntem singuri.
În absența unui scop, care ar fi pus în stare de reflecție mulți oameni responsabili, avem măcar un început. Sunt cele 5 pachete de măsuri pe care Guvernul și-a asumat răspunderea.
Legile acestea sunt semnătura rigorii imperfecte a Mitteleuropa, scrijelită pe oglinda levantină, atât de alunecoasă în perfecțiunea ei, încât efectul e că se șterge orice scrii. Ceea ce se joacă acum nu e succesul, până la el e drum lung, ci minima seriozitate.
sursă: hotnews.ro
