„Ce intenționezi să faci după absolvire?”. O captură de ecran a acestei întrebări cu variante multiple, prezentate studenților universitari ruși într-un sondaj a devenit virală pe X la sfârșitul lunii noiembrie. Instrucționând respondenții să selecteze toate răspunsurile aplicabile, sondajul oferea patru răspunsuri posibile: serviciul militar obligatoriu, înrolarea pentru a lupta în Ucraina, concediu parental sau „altele”. Se pare că acesta este doar un exemplu dintr-o serie mai largă de chestionare pe care studenții din toată Rusia au fost rugați să le completeze în ultimul an, pe teme variind de la educație și sănătate mintală, la politică și sănătate reproductivă, anunță Meduza.
Rapoarte despre sondaje online în care studenții universitari erau întrebați despre opiniile lor politice au început să apară la scurt timp după ce Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Dar abia în octombrie, vicepreședinta Comitetului pentru Educație al Dumei de Stat, deputata Yana Lantarova, a făcut un apel public către ministrul Învățământului Superior, Valery Falkov, solicitând efectuarea de sondaje în universități pentru a evalua atitudinea studenților față de „operațiunea militară specială”.
Lantarova a invocat îngrijorarea față de relatările mass-media „despre peste 3.000 de studenți cu opinii de opoziție” de la Școala Superioară de Economie din Moscova (HSE) care încercau să „șantajeze administrația universității” pentru a oferi învățământ la distanță, astfel încât să poată părăsi Rusia. Ea a amintit, de asemenea, un incident la Universitatea de Stat din Moscova, unde doi studenți au fost exmatriculați pentru „ură și agresiune” în urma unei dispute cu un coleg de clasă care pozase în fața clădirii facultății de jurnalism purtând un tricou cu simbolul pro-război „Z”.
La acel moment, administratorii universității sondaseră deja de câteva luni atitudinea studenților față de război. După cum a dezvăluit ulterior publicația studențească Groza, acest demers a început în primăvara anului 2022. Sondajele întrebau studenții despre motivele „operațiunii militare speciale”, opiniile lor despre „agenții străini” și disponibilitatea lor de a participa la greve antiguvernamentale. De asemenea, includeau întrebări despre dacă studenții consideră Rusia o superputere, dacă sunt mândri de victoria Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial, dacă ar dori să-și schimbe cetățenia și dacă sunt pregătiți să apere ordinea constituțională a Rusiei.
Aceste sondaje realizate în rândul studenților au atras din nou atenția la sfârșitul lunii noiembrie 2025, când o postare cu o captură de ecran a unei întrebări cu variante multiple a devenit virală pe X. Întrebarea era: „Ce intenționezi să faci după absolvire? (Selectează toate opțiunile aplicabile)” și oferea patru răspunsuri posibile: serviciul militar obligatoriu, înrolarea pentru a lupta în „operațiunea militară specială”, concediu parental și „altele”.
Un student care a completat acest sondaj a declarat pentru Meduza că celelalte întrebări erau legate de angajare, disponibilitatea locurilor de muncă și planurile de a lucra în domeniul de studiu. Conform răspunsurilor la postarea virală, chestionare similare au fost trimise studenților de la mai multe universități, printre care Universitatea Pedagogică de Stat din Ekaterinburg, Universitatea de Stat din Moscova pentru Psihologie și Educație și Universitatea Prieteniei Popoarelor din Rusia din Moscova.
Războiul din Ucraina, menționat în doar două dintre chestionare
Există cel puțin opt cazuri cunoscute de sondaje similare realizate în rândul studenților din șapte regiuni rusești în 2025. Cu toate acestea, războiul în curs dintre Rusia și Ucraina a fost menționat doar în două dintre chestionare.
În ianuarie, studenții de la universitățile și colegiile din regiunea Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, au primit un sondaj privind „atitudinea tinerilor față de extremism”. Printre altele, li s-a cerut să răspundă dacă se tem de o invazie a regiunii, în condițiile în care, forțele ucrainene au lansat o incursiune în regiunea Kursk din Rusia în august 2024. Luna următoare, studenții de la Universitatea Federală Siberiană au fost întrebați într-un sondaj dacă, având ocazia să se întoarcă în timp, ar anula decizia de a lansa „operațiunea militară specială”.
În iunie, administratorii Universității Federale din Kazan au trimis studenților un sondaj care se presupune că avea scopul de a evalua „siguranța psihologică” a mediului de învățare din campus. Printre alte întrebări, se întreba dacă studenții sufereau de constipație și ce organizații patriotice de tineret cunoșteau (n.r. lista cu variante multiple de răspuns includea, printre altele, mișcarea cadetă Yunarmiya și agenția federală pentru tineret, Rosmolodezh). Și alte universități din Kazan au realizat sondaje privind bunăstarea psihologică la începutul acestui an. Cu toate acestea, doi studenți au declarat pentru Meduza că nu își amintesc dacă sondajele includeau întrebări despre politică.
La jumătatea lunii noiembrie, au apărut rapoarte despre un alt sondaj în care elevii din Okrugul Autonom Khanty-Mansi din Rusia erau întrebați despre atitudinea lor față de președintele Vladimir Putin. Conform capturilor de ecran publicate de serviciul siberian al RFE/RL, sondajul conținea următoarea întrebare: Credeți că președintele Vladimir Putin face o treabă bună sau proastă în funcția sa? În ultima perioadă, activitatea sa s-a îmbunătățit, s-a înrăutățit sau a rămas la fel?
Răspunsurile multiple la această întrebare includeau: „Bine și în îmbunătățire”, „Bine și fără schimbări”, „Bine, dar în deteriorare”, „Rău, dar în îmbunătățire” și „Rău și fără schimbări”. Un student a declarat pentru RFE/RL că acest sondaj nu era anonim.
Potrivit relatărilor din presă, alte sondaje s-au concentrat pe diverse aspecte ale ideologiei de stat. Studenții de la Universitatea de Stat din Perm și de la HSE din Sankt Petersburg au fost rugați să completeze chestionare despre „percepția tinerilor asupra ideilor radicale”. Ambele sondaje includeau o întrebare cu răspunsuri multiple despre grupurile sociale care trezesc „emoții negative”, enumerând feministe, atei, ultra-patrioți și migranți ilegali ca posibile răspunsuri. Un student de la HSE din Sankt Petersburg a declarat pentru Meduza că restul sondajului conținea întrebări „neutre”, referitoare, de exemplu, la sănătatea mentală a respondenților.
Administratorii de la HSE Sankt Petersburg au trimis studenților și un chestionar despre „valorile familiale și atitudinile părinților”, care conținea întrebări despre beneficiile sociale care i-ar motiva să se căsătorească, câți copii își doresc și cine este „capul” familiei. În același timp, mai mulți studenți de la campusul HSE din Moscova au declarat pentru Meduza că nu au primit chestionare similare.
„Cetățeanul preocupat”
Capturile de ecran publicate de Groza relevă că institutul de sondaje care se află în spatele sondajelor realizate în rândul studenților este platforma de cercetare și comunicare Neravnodushny Chelovek („Persoana preocupată”) — un proiect comun lansat în aprilie 2023 de Ministerul Educației și Științei, Universitatea de Stat din Tomsk și Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VTsIOM), deținut de stat.
Domeniul proiectului este înregistrat pe numele unei companii numite Neravnodushny Grazhdanin („Cetățeanul preocupat”), care este deținută de o rezidentă din Moscova pe nume Tatyana Leshchina. În 2025, compania a câștigat un contract de stat în valoare de 1,6 milioane de ruble (n.r. aproximativ 20.000 de dolari) pentru „furnizarea de servicii de expertiză, analiză și consultanță” de la sanatoriul Zelenaya Dolina din Krasnodar, o instituție destinată angajaților Serviciului Federal de Executori Judiciari din Rusia. Cu toate acestea, Meduza nu a reușit să găsească niciun contract de stat legat de sondajele efectuate în rândul studenților sau de Ministerul Educației.
Conform comunicatului de presă inițial al Ministerului Educației, Neravnodushny Chelovek trebuia să realizeze sondaje menite să identifice „domeniile promițătoare pentru dezvoltarea învățământului superior” până la sfârșitul anului 2023. Cu toate acestea, pe baza rapoartelor mass-media care citează studenți universitari, Neravnodushny Chelovek continuă să realizeze sondaje în rândul studenților. Mai mult, peste 450 de universități împărtășesc date cu platforma — aproape jumătate din toate instituțiile de învățământ superior din Rusia.
Pe site-ul său web, Neravnodushny Chelovek este descris ca un „mecanism de feedback între comunitatea universitară și agențiile guvernamentale”, cu scopul declarat de a colecta informații despre opiniile studenților cu privire la calitatea educației, consumul lor media, „bunăstarea socială și psihologică” și „alte subiecte”. Platforma gestionează, de asemenea, un canal Telegram axat pe studenți, care combină conținutul legat de stilul de viață – cum ar fi recomandări de filme pentru generația Z și „sfaturi utile” pentru boboci – cu știri despre învățământul superior.
Printre partenerii săi strategici, Neravnodushny Chelovek menționează Drugoye Delo – o mini-aplicație din cadrul rețelei sociale VKontakte care oferă seminarii web pentru adolescenți pe teme precum ecologia, cultura și voluntariatul. Participanții primesc puncte pentru finalizarea webinarelor, care pot fi apoi valorificate pentru călătorii în Rusia, întâlniri cu vedete și stagii la „companii de top” (cum ar fi postul de televiziune STS Media, compania petrochimică Sibur și dezvoltatorul imobiliar PIK Group). Proprietarul Drugoye Delo, Rusia — Țara oportunităților, este o organizație non-profit controlată de Kremlin, creată la inițiativa lui Putin pentru a supraveghea proiecte ideologice, cum ar fi organizarea de concursuri academice pentru studenți atât în Rusia, cât și în teritoriile ocupate ale Ucrainei.
După cum a raportat anterior Meduza, documente scurse în presă au dezvăluit că administrația Putin intenționa ca aproximativ 20% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani din teritoriile ocupate să participe la evenimentele „Rusia – Țara oportunităților” din perioada 2023-2025.
Obținerea datelor personale
Pentru a completa sondajele Neravnodushny Chelovek, respondenții trebuie să se înregistreze prin intermediul unui alt partener al acestuia — VKontakte. Site-ul web al platformei precizează că datele personale sunt necesare pentru înregistrare, dar că rezultatele sondajului înregistrate în baza de date Neravnodushny Chelovek sunt anonimizate. Alte chestionare solicitau, de asemenea, respondenților să se înregistreze folosind un cont VKontakte sau o adresă de e-mail.
În 2023, Groza a raportat că studenții se îndoiau că Neravnodushny Chelovek le va respecta anonimatul. Și într-un interviu din iunie 2025, un psiholog educațional de la o facultate rusă i-a spus lui Groza că, deși sondajele efectuate în rândul studenților sunt destinate oficial „creării unui mediu educațional sigur”, autoritățile utilizează de fapt rezultatele pentru a identifica „grupurile de risc” predispuse la „comportament antisocial” — inclusiv studenții care nu se conformează ideologiei statului. „Un psiholog educațional într-o școală de astăzi este, ca să spunem lucrurilor pe nume, un turnător”, a explicat sursa. „Ei ar trebui să fie o resursă pentru studenți, oferindu-le sprijin psihologic și moral. În schimb, ei îi trădează.”
Potrivit psihologului educațional, colegiul său păstrează evidențe interne ale studenților care se încadrează în „grupuri de risc”, iar administratorii sunt obligați să comunice aceste informații Ministerului de Interne și Serviciului Federal de Securitate (FSB) la cerere. „Suntem supuși multor inspecții”, a spus el. „Recent, am avut cinci controale din partea FSB și două din partea parchetului. La anumite date, ofițerii Ministerului de Interne verifică și dosarele personale ale studenților înscriși la facultate.”
Într-un interviu anterior cu Groza, sociologul Stepan Goncharov de la Centrul Levada a explicat că sondajele guvernului rus sunt concepute pentru a obține o imagine transversală a opiniei publice, dar acordă o atenție deosebită tinerilor, deoarece această categorie demografică a devenit vizibil mai înclinată spre opoziție începând cu 2018-2019. În opinia sa, acest lucru a făcut ca tinerii să devină „cea mai sensibilă problemă” pentru autoritățile ruse. În același timp, el a remarcat că tinerii sunt reticenți față de sondajele privind atitudinea față de guvern comandate de statul însuși.
sursă: digi24.ro
