Într-un context european marcat de acuzații de manipulare electorală, think-tank-ul unguresc MCC Bruxelles a anunțat ieri lansarea Observatorului pentru Interferența în Democrație (DIO), o inițiativă menită să expună influențele externe asupra alegerilor. Proiectul, care va colabora cu organizații dedicate apărării libertății de exprimare, își propune să analizeze rolul UE, al instituțiilor naționale, al platformelor digitale și al ONG-urilor finanțate de UE în procesele democratice. Primul studiu de caz va fi alegerile parlamentare din Ungaria programate pentru 12 aprilie, dar un accent deosebit este pus pe o investigație detaliată privind alegerile prezidențiale anulate din România, considerate de MCC un exemplu clar de interferență instituționalizată.
Lansarea DIO vine pe fondul unor dezvăluiri recente care sugerează că alegerile moderne sunt tot mai mult influențate de rețele complexe de actori internaționali. Potrivit unui comunicat al MCC, observatorul va colecta dovezi sistematice în patru domenii cheie: mediul informațional și guvernanța digitală a UE; ecosistemele de finanțare conectate la UE; mecanismele de presiune instituțională; și narativele folosite pentru a justifica măsuri excepționale. „Scopul Observatorului pentru Interferența în Democrație este de a face aceste mecanisme vizibile”, a declarat Frank Furedi, director executiv al MCC Bruxelles. „Alegerile trebuie decise de alegători – nu gestionate discret prin presiunea reglementărilor, pîrghii financiare și controlul informațiilor. Transparența și libertatea de exprimare sunt cele mai puternice garanții ale autoguvernării democratice.”
Focusul pe alegerile anulate din România: o anchetă prioritară
Unul dintre cele mai controversate exemple evidențiate de MCC este interferența UE în alegerile prezidențiale din România din 2024-2025. MCC Bruxelles susține că anularea alegerilor nu a fost doar o reacție la amenințări rusești, ci a implicat o coordonare extinsă între instituțiile UE, autoritățile românești și platformele digitale, sub umbrela Legii privind Serviciile Digitale (DSA). Organizația a solicitat acces la documente ale Comisiei Europene legate de procedurile DSA în contextul alegerilor românești, dar cererea a fost refuzată, invocîndu-se prioritatea DSA față de regulamentele de transparență ale UE – o decizie confirmată de Ombudsmanul European pe 19 decembrie 2025.
MCC citează documentele recent publicate de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA, bazate pe informații interne de la platforme majore, care dezvăluie o „guvernanță a conținutului instituționalizată” ce afectează dezbaterea democratică. Aceste dezvăluiri se aliniază cu investigațiile MCC, sugerînd că UE a folosit DSA pentru a controla discursul online, favorizînd anumite narațiuni și suprimînd altele.
Potrivit MCC, cazul României ilustrează un „manual de intervenție” emergent: construirea unei narațiuni despre interferență străină (în special rusă), activarea presiunii reglementatoare UE, amplificarea rețelelor de ONG-uri și remodelarea mediului informațional electoral. Observatorul DIO va publica un raport detaliat despre acest model, bazat pe alegerile europene recente, inclusiv cel românesc.
În Ungaria, liderul opoziției Péter Magyar a adoptat narațiunea românească, avertizînd asupra interferențelor rusești și cerînd aplicarea DSA și a Legii privind Inteligența Artificială pentru combaterea „dezinformării”. MCC, finanțat majoritar de fundații apropiate guvernului ungar condus de Viktor Orbán, este acuzat de critici că servește interese politice, promovînd o agendă anti-UE.
MCC Bruxelles promite să expună ceea ce numește „asaltul asupra democrației”, dar succesul inițiativei va depinde de capacitatea sa de a oferi dovezi imparțiale într-un peisaj politic tot mai divizat. (Bogdan Tiberiu Iacob)
sursă: inpolitics.ro
