Ce se ascunde în spatele Schengen

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Analiștii și finanțiștii au calculat, desigur cu aproximație, uriașele pagube generate de excluderea României din spațiul Schengen. Sunt zeci de miliarde pierdute, începând din momentul în care România a îndeplinit condițiile pentru intrarea în spațiul de liberă circulație. Dar nimeni până acum nu a relevat un alt aspect care ne aduce prejudicii și mai mari. Despre ce este vorba?

Acordul Schengen din care, în mod abuziv, România și Bulgaria sunt excluse, are mult mai multe prevederi decât cele vizând circulația terestră, maritimă și aeriană. În timp ce noi ne concentrăm asupra acestor aspecte, alții privesc într-o cu totul altă direcție. Iar în cele ce urmează, mă voi concentra asupra unui singur aspect.

Una dintre prevederile Schengen stabilește faptul că autoritățile judiciare ale unui stat care face parte din acest sistem se pot adresa direct omologilor judiciari din celelalte state, fără a mai fi necesară vreo aprobare din partea Ministerului de Justiție al statului căruia i se adresează solicitarea. Ceea ce înseamnă, ca să dau un exemplu simplu, că dacă despre reprezentanții unei societăți comerciale austriece există suspiciunea rezonabilă că prin fel de fel de tertipuri făcute prin încălcarea legii au prejudiciat statul român în ceea ce privește TVA, impozite sau alte taxe, procurorii sau instanțele de judecată din această țară se pot adresa direct omologilor din Austria. Care au obligația să raționeze ca și când respectivele supoziții sau concluzii sunt produse de propriile autorități. Un om de afaceri austriac poate fi astfel pus imediat sub urmărire în Austria sau, în cazul în care în România a suferit o condamnare, autoritățile statului austriac au obligația să-l aresteze deîndată. La fel se întâmplă și atunci când sunt necesare percheziții sau confiscări de documente la sediul societății mamă din Austria. În acest fel, în joc, sunt sume colosale, și tot în joc este credibilitatea unor manageri austrieci care, făcându-se ei înșiși vinovați de acte de corupție, își permit să taxeze România drept un stat corupt.

Noi stăm în genunchi și ne rugăm să intrăm în spațiul Schengen, solicitând astfel un drept care ni se cuvine de ani de zile și pentru care am cheltuit miliarde de euro pentru a îndeplini condițiile la care ne-am angajat. În urmă cu mai mulți ani. Elveția, care nu este un stat UE, a fost obligată să intre în spațiul Schengen, deși autoritățile s-au împotrivit cu toată forța. De ce i s-a impus Elveției un asemenea tratament și de ce autoritățile elvețiene au opus rezistență? Răspunsul este simplu de dat. Pentru că, intrând în spațiul Schengen, secretul bancar care a atras mii de miliarde de euro în băncile elvețiene, nu mai putea fi protejat. În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis. Elveția a acceptat să intre în spațiul Schengen, dar acordurile la care m-am referit mai sus au putut fi amânate sub aspectul efectelor timp de cinci ani. S-a creat astfel un precedent, omologat de Uniunea Europeană. O marjă de cinci ani.

Autoritățile de la Viena trag de timp pentru ca operațiunile ilicite ale unor oameni de afaceri din Austria să poată fi protejate cât mai mult timp. Iar acest tras de timp înseamnă că statul român nu-și poate valorifica o serie întreagă de drepturi. Eu nu mă mir deloc că în aceste condiții guvernele de la București acordă, în continuare, fără a cere nimic în schimb, în beneficiul OMV Petrom fel de fel de privilegii, iar OMV Petrom, așa cum pe bună dreptate a remarcat europarlamentarul Rareș Bogdan, nu a mișcat niciun deget pentru ca România să fie primită în spațiul Schengen. Dimpotrivă, a aplaudat cele cinci noi condiții abuzive care ni s-au impus și pe care noi, din prostie sau din trădare, le-am acceptat.

sursă: corectnews.com