Pentru emulii lui din Europa de Vest, ultimele acțiuni ale lui Donald Trump au dus la distanțare
În timpul primului mandat al președintelui Trump, fostul său consilier Steve Bannon a început să susțină ascensiunea populismului de dreaptă în Europa. În cel de al doilea mandat Trump, Strategia Națională de Securitate a SUA pare să-și propună același lucru, însă mult mai voalat.
Acest demers al echipei lui Trump a fost însă zădărnicit de două elemente. Pe de o parte, există pactul politic nescris din Europa de Vest pentru excluderea de la guvernare a partidelor de extrema dreapta. Pe de altă parte, există diferențe mari între modelul economic european și cel american, elemente care nu permit puținelor partide populiste ce ajung la guvernare să obțină rezultate economice pozitive în scurt timp, pentru a-și lărgi baza electorală. Acum, președintele SUA a adăugat la aceste două piedici o a treia, mult mai mare – amenințarea cu anexarea unui teritoriu al unui aliat european, război tarifar, dezagregarea NATO. Pentru emulii lui din Europa de Vest, ultimele acțiuni ale președintelui SUA au dus la distanțare.
Viktor Orban rămâne loial lui Trump
În Europa de Est, lucrurile stau diferit. Ungaria premierului Viktor Orban a fost singura țară UE care nu s-a alăturat unei declarații comune a UE care susține integritatea teritorială și suveranitatea Danemarcei și care exprimă solidaritatea UE cu Danemarca și poporul groenlandez. La o conferință de presa în Cehia, ministrul ungar de Externe, Petter Szijjarto, a declarat că potențiala cumpărare a Groenlandei de către SUA ”este o chestiune bilaterală între SUA și Danemarca”, iar UE nu trebuie să se implice.
Premierul Cehiei, populistul Andrej Babis, a refuzat să-și exprime solidaritatea cu Danemarca și față de țările europene care susțin guvernul de la Copenhaga în fața presiunilor SUA. ”Nu pot exprima această solidaritate. De ce ar trebui să o fac? Ce putem spune este că, în cadrul NATO, liderul este SUA și că aceste dispute sunt contraproductive și trebuie să ajungem la un acord”. Babis a adăugat că SUA au mai încercat în trecut să cumpere insula arctică. Contribuția lui la dezbatere este un glob pământesc pe care l-a cumpărat pentru a-i ajuta pe europeni să vadă unde este Groenlanda.
Prudență în Slovacia și Polonia
La Bratislava, premierul populist Robert Fico a fost cel mai tăcut și nu a făcut nicio declarație legată de disputa UE-SUA privind Groenlanda. În schimb, a cerut demisia șefei diplomației UE, Kaja Kallas. În Polonia, președintele ultraconservator Karol Narocki, care are o relație foarte bună cu președintele Trump, a făcut declaraății prudente, spunând totuși, ca și Andrej Babis sau Viktor Orban, că disputa trebuie soluționată la nivel diplomatic între Danemarca și SUA, fără o implicare importantă a UE în ansamblu.
Alternativa pentru Germania, primele critici la adresa lui Trump
La finalul anului trecut, o delegație numeroasă a celui mai puternic partid de opoziție din Germania a fost la Washington pentru a se întâlni cu membri ai Congresului și ai administrației Trump. A fost și președinta Alternativei pentru Germania, Alice Weidel. Liderii AfD din Germania au salutat recentele atacuri ale administrației Trump asupra principalilor lideri politici europeni și susținerea de către SUA a „partidelor patriotice europene” care încearcă să combată așa-numita „ștergere a civilizației” europene, despre care vorbește chiar Strategia de Securitate a SUA.
A trecut doar o lună și Alternativa pentru Germania a început să-și nuanțeze poziția față de SUA. Asta după capturarea președintelui Venezuelei de către Armata SUA și după revendicarea vehementă a Groenlandei de către Donald Trump. „Trump a încălcat o promisiune electorală fundamentală, și anume aceea de a nu interveni în alte țări, iar acest lucru trebuie să-l explice propriilor săi alegători”, a declarat Alice Weidel, în urmă cu o săptămână.
„Metodele de tip «Vestul Sălbatic» trebuie respinse aici, iar scopul nu justifică întotdeauna mijloacele”, a spus copreședintele AfD, Tino Chrupalla.
Naționaliștii francezi nu vor un ”frate mai mare”
Poziția extremei-dreapta din Germania începe să se apropie de cea a Rassemblement National din Franța. Rassemblemet National nu a salutat diagnosticul pus de Trump Europei, în Strategia Națională de Securitate. ”Sunt francez și nu accept vasalitatea, nu am nevoie de un frate mai mare ca Donald Trump pentru a-și da cu părerea despre soarta țării mele”, spunea Jordan Bardella, liderul partidului.
Susținerea arătată de Donald Trump pentru lidera Raseemblement National, Marine Le Pen, pare să fie mai degrabă o piedică în încercarea ei de a candida la alegerile prezidențiale din Franța. Oricum, indiferent de deznodământul procesului, candidatura lui Le Pen pare deja compromisă de ascensiunea tânărului Jordan Bardella. Marine Le Pen este judecată acum, în apel, pentru deturnarea fondurilor primite de mai mulți eurodeputați ai partidului. Acest apel va hotărî dacă Le Pen va putea candida sau nu la prezidențialele din 2027.
În acest context a apărut o nouă lovitură: magistrata Magali Lafourcade a declarat că a alertat autoritățile franceze, în mai 2025, după ce emisari ai administrației Trump au încercat să o convingă să intervină în justiție în favoarea lui Le Pen. Funcționarii Departamentului de Stat păreau convinși că procesul împotriva lui Le Pen este unul pur politic.
Premierul Belgiei nu vrea sa fie ”sclavul” lui Trump
Nici naționaliștii flamanzi nu doresc o apropiere de America lui Donald Trump. Premierul belgian Bart de Wever, liderul Noii Alianțe Flamande, de orientare naționalistă, a luptat luni de zile cu președinta Comisiei Europene, cu cancelarul Germaniei și alți lideri europeni, opunându-se confiscării activelor ruse de 200 de miliarde de euro din Belgia. A fost acuzat inclusiv că are o poziție pro-rusă și că facilitează în acest fel o înțelegere ruso-americană privind Ucraina, peste capul UE.
Însă când vine vorba despre revendicarea Groenlandei de către SUA și amenințările cu un război tarifar, de Wever este mai incisiv decât mulți alți lideri europeni. ”Au fost trecute atâtea linii roșii încât nu poți să alegi decât respectul de sine. A fi un vasal fericit este una. A di un sclav amărât este alta”, a spus de Wever.
Recul al naționaliștilor finlandezi
În Finlanda, partidul naționalist Finlandezii se află la guvernare începând din 2023. Lidera partidului, Riika Purra, este vicepremier și ministru de Finanțe. Recent, ea s-a întors cu îngrijorări de la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE. Finlanda este amenințată de Donald Trump cu tarife suplimentare de 10%, pentru că a trimis un mic contingent în Groenlanda, din solidaritate nordică cu Danemarca. În Finlanda, partidul ei a fost singurul care a salutat realegerea lui Donald Trump. Pe lângă dilema creată de dorința SUA de a anexa Groenlanda, Finlandezii se confruntă cu un recul electoral major. La alegerile din 2023 au obținut 20% din voturi, însă la localele din 2025 au luat doar puțin peste 11%.
Geert Wilders cade de pe locul întâi pe locul patru în Parlament
În februarie 2025, liderul naționalist olandez Geert Wilders susținea ideea președintelui Donald Trump de a muta populația palestiniana din Gaza în Iordania. Partidul Libertății, al lui Wilders, câștigase alegerile din Olanda din 2023. Când se alătura poziției lui Trump privind Gaza, partidul se afla la guvernare. Multe s-au schimbat de atunci. Naționaliștii s-au retras de la guvernare în luna iunie 2025, după nici măcar un an. Naționaliștii au pierdut alegerile anticipate în fața centriștilor (D66). Mai mult, șapte parlamentari ai lui Wilders au creat o disidență (nemulțumiți de linia foarte dură împotriva imigrației), iar acum partidul lui Wilders este doar a patra forță în parlament.
sursă: cotidianul.ro
