Pe fondul schimbărilor geopolitice din lume, odată cu instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, fostul candidat-surpriză la prezidențiale, Călin Georgescu, lansează o ipoteză care ar putea reaprinde dezbateri sensibile: România ar trebui să urmărească lărgirea granițelor și recuperarea unor teritorii istorice pierdute, în contextul unui posibil nou aranjament teritorial în Europa de Est.
Într-un dialog cu jurnalistul Ion Cristoiu, Călin Georgescu a abordat subiectul politicii externe. El a discutat despre o nouă împărțire a lumii ‘dictată’ de la Casa Albă și care are legătură cu războiul dintre Ucraina și Rusia derulat la granițele României.
„Pe 27 ianuarie, Trump a semnat decretul prin care anulează tot ajutorul pentru Ucraina. Le-a dat 90 de zile. Este un mesaj clar pentru Zelenski să facă pace. Pentru noi, acest lucru este crucial. Te uiți în jur și vezi că se discută despre noi frontiere. Păi, aici trebuie să fim noi!(…)
Va fi o întâlnire între Putin și Trump 100%, unde se vor tranșa lucrurile. Și, desigur, cu o masă lărgită, incluzând Ucraina și, mi-aș dori eu, și România. Aici am putea juca un rol colosal, iar întâlnirea să aibă loc la București. Trebuie să vedem care este noua formulă lansată de Trump (…).
Se schimbă lumea, se schimbă frontierele. Unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes, Bugeac, Maramureșul de Nord din fosta Transcarpatia, Liov, care rămâne la polonezi, și Malorusia“, a spus Călin Georgescu în emisiunea moderată de Ion Cristoiu.
Călin Georgescu vrea negocieri la București
Întrebat dacă apreciază că va exista o împărțire a teritoriilor, Călin Georgescu a spus fără echivoc: „100% va fi asta. Drumul este inevitabil către o astfel de soluție. Ucraina este un stat inventat. Nu există un punct de reper acolo (…)
Războiul este pierdut, nu există altă variantă. Știu asta și vor să iasă demni din această situație. De aceea, este o mișcare foarte inteligentă a lui Trump – să o ia înainte, să iasă basma curată și foarte elegant. Gândiți-vă ce s-a întâmplat cu Afganistan, Iran, Irak (…)
America nu va mai negocia prin Bruxelles. Este o șansă pentru noi să lăsăm politica bizantină și să negociem direct. Noi vom negocia direct cu cel mai important partener dintotdeauna: America. Totul se face prin America (…)“, a spus Georgescu, susținând că România trebuie să-și asume direct poziția de partener strategic al SUA.
În acest context, fostul candidat susține că Bucureștiul trebuie să își redefinească poziția strategică în regiune, ținând cont de „realitățile istorice” și de evoluțiile de pe frontul de est.
„Vom vedea cum se vor schimba relațiile între America și Rusia. România este de la Nistru până la Tisa, vom vedea cum va fi pe viitor și vom beneficia, ajungând, cum a zis Eminescu: ´de la Nistru până la Tisa´. Toate aceste noi frontiere care ni se deschid sunt în avantajul nostru, inclusiv pentru NATO. În primul rând, sunt ale noastre, este incontestabil, istoric“, a mai spus Călin Georgescu.
Adevarul.ro a publicat o știre care arată că Moscova își schimbă strategia și are în plan o reîmpărțire a teritoriului ucrainean, confirmând astfel ipotezele candidatului Călin Georgescu: „Rusia propune împărțirea Ucrainei cu Ungaria și Slovacia. O nouă strategie geopolitică”
Într-o perioadă în care războiul din Ucraina marchează aproape trei ani de la începutul invaziei rusești, Moscova continuă să își expună intențiile de a redefini frontierele regionale, având în vedere propuneri de a discuta „drepturile asupra teritoriilor ucrainene” cu alte state europene.
De această dată, Rusia a avansat ideea unor negocieri asupra împărțirii teritoriilor Ucrainei, o inițiativă susținută de către înalți oficiali ruși, inclusiv de Serghei Narîșkin, președintele Societății Istorice Ruse și director al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse.
Conform agenției TASS, Narîșkin a sugerat invitarea unor istorici și experți din Polonia, Ungaria și Slovacia pentru a dezbate acest subiect „atât de complex”, ce are „o preistorie adâncă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să fie divizată între mai multe state. Este un mesaj clar care se alătură altor declarații controversate făcute de oficiali ruși, precum cea a lui Nikolai Patrușev, care preconiza dispariția Ucrainei ca stat până în 2025.
Nu este prima data când oficiali ruşi de rang înalt lansează idee de împărţire a Ucrainei. Dmitri Medvedev a mers anii trecuţi până la a prezenta hărţi cu Polonia, România, Ungaria şi Slovacia având bucăţi din teritoriul ucrainean.
Cele patru ţări au condamnat remarcile lui Medvedev ce contravin prevederilor internaţionale.
Pe fondul acestor afirmații, președintele rus Vladimir Putin a reiterat viziunea sa asupra conflictului, subliniind că Vlodimir Zelenski nu este un lider legitim al Ucrainei și că negocierile de pace nu sunt posibile atâta timp cât Zelenski rămâne în funcție. În replică, Zelenski a avertizat că declarațiile lui Putin denotă o teamă de negocieri, fiind mai degrabă o încercare de a prelungi războiul până la epuizarea totală.
Astfel, se profilează o falie majoră între Moscova și Kiev în ceea ce privește orice posibil acord de pace. Rusia continuă să insiste asupra unei capitulări totale din partea Ucrainei, în care aceasta să abandoneze teritoriile ocupate, să renunțe definitiv la aderarea la NATO și să reducă semnificativ forțele armate. Kievul, pe de altă parte, rămâne ferm în refuzul său de a accepta orice compromis asupra teritoriilor ocupate de armata rusă, subliniind că apartenența la NATO reprezintă singura garanție solidă împotriva unei noi agresiuni rusești.
Contextul geopolitic este alimentat de viziunea expansionistă a Kremlinului, care în 2021 a publicat un articol în care negase existența Ucrainei ca națiune și cultură distinctă, numind ucrainenii și rușii „un singur popor”. Nu a fost doar o declarație politică, ci o amenințare directă la adresa identității ucrainene: ori Ucraina se va subordona Rusiei, ori va plăti un preț drastic.
sursă: stiripesurse.ro / adevarul.ro
