Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Doru Petruți, directorul general al IMAS Moldova, a analizat votul de la alegerile prezidențiale din Moldova, care e explicația sociologică pentru rezultatele înregistrate, respectiv cum arată turul doi de alegeri între candidații Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, cine are șanse de câștig mai mari.
IMAS nu a fost prezent în bătălia din precampanie și din campania electorală. Doru Petruți a dezvăluit că, la acest rând de alegeri, institutul IMAS nu a realizat niciun exit-poll, tocmai pentru că, în baza modificărilor legislative recente propuse de Comisia Electorală Centrală, au fost impuse condiții absurde, imposibil de îndeplinit. IMAS-ul n-a mai putut prezenta public nici măcar sondaje de opinie curente, fiind nevoit să facă acest lucru de la București. Legat de referendum, utilitatea acestuia a fost percepută din start ca fiind una foarte mică, iar cetățenii și-au dat seama că acesta a trebuit realizat ca artificiu cu scopul de a o avantaja pe Maia Sandu. Inclusiv Ambasadorul UE de la Chișinău a menționat că rezultatul referendumului nu va avea niciun efect asupra procesului de aderare a Republicii Moldova la UE. Notorietatea referendumului a crescut foarte greu, în ciuda banilor cheltuiți pentru promovare.
Votul s-a desfășurat în Moldova pe fondul unor nemulțumiri uriașe ale cetățenilor pe teme ce țin de agenda sociopolitică internă. Opțiunea pro-europeană în Republica Moldova e între 50-60% în mod real. Dacă au existat influențe rusești în procesul electoral de referendum, acestea nu au fost semnalate și reclamate de Maia Sandu sau de partidul PAS în ziua votului. Chiar dacă ar fi luate în calcul celor 300.000 de voturi cumpărate, invocate de Maia Sandu, procentul populației eurosceptice este oricum foarte ridicat. 23% dintre moldovenii din diaspora au votat împotrivă la referendum. În raioanele de la granița cu România, care de obicei sunt pro-europene și în care România și UE investesc foarte mulți bani, s-au înregistrat surprinzător de multe voturi împotrivă la referendum.
Maia Sandu nu se mai află într-o situație ca cea din 2020, când s-a înregistrat un record al voturilor din diaspora. Acum, Moldova votează după 4 ani în care toate temele de politică internă au fost pierdute. Maia Sandu se poate baza doar pe tema ce ține de parcursul european al Republicii Moldova. În turul 2, Renato Usatîi îi mai poate transfera Maiei Sandu un maximum de 3% din voturi. Același Usatîi îi furnizează cca 10% din voturi lui Stoianoglo, căruia îi va da voturile și Victoria Furtună, candidata de pe locul 5. În rest, rata de transfer a candidaților de centru și centru-dreapta către Maia Sandu este infimă. În turul 2, Maia Sandu va avea, cel mai probabil, 80% în diaspora, dar acest procent nu va fi suficient în condițiile în care, în Republica Moldova, Maia Sandu nu are niciun bazin electoral deschis (pentru că la electoratul candidaților de pe ultimele locuri antipatia față de actuala președintă e maximă).
Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
