Miniștri ai guvernului Ciolacu și-au asumat în scris, „cu toate consecințele legale de rigoare”, că au nevoie „urgentă” de bani din Fondul de rezervă, chiar dacă asta afectează deficitul bugetar al țării. Europa Liberă publică trei note justificative, asumate de trei miniștri din 2024, în care apare un pasaj neobișnuit: asumarea prin semnătură că aceștia au cunoștință de deficitul uriaș, dar că au nevoie de bani urgent.
Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniștrilor doar în 2024.
Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat Guvernul României anul trecut s-au numărat și alegerile prezidențiale și parlamentare – despre care se știa din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc.
Ba chiar erau așteptate să aibă loc încă de la modificarea Constituției din 2003, de când mandatul președintelui a devenit de cinci ani.
Tot „urgente” și „neprevăzute” au fost și pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie.
***
Pe 17 decembrie 2024, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, semna un document prin care justifica urgența pentru care cerea 167 de milioane de lei de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului (FRB) – adică de la bugetul statului.
Nota justificativă trebuia să convingă Ministerul de Finanțe că Ministerul Transporturilor are nevoie de mai mulți bani decât îi fusese alocat prin Legea bugetului pe 2024.
Banii erau necesari pentru „susținerea transportului public de călători” – mai precis subvenționarea CFR, inclusiv compensarea pierderilor acestei companii din lunile noiembrie și decembrie 2024.
De ce trimiteau Transporturile la Finanțe o astfel de notă de justificare? Pentru că alocarea de bani prin Fondul de rezervă presupune, teoretic, o situație „neprevăzută” și „urgentă” – pentru a cărei rezolvare Executivul trebuie să aloce fonduri numaidecât.
Iar pentru asta e nevoie de avizul Ministerului de Finanțe.
În 2024, însă, în condițiile unui deficit bugetar scăpat de sub control și cu creșteri de cheltuieli de zeci de miliarde de lei față de cât își asumase la începutul anului, guvernul Ciolacu a alocat peste 50 de miliarde de lei / 10 miliarde de euro instituțiilor din subordine din Fondul de rezervă bugetară.
A făcut-o în baza unui OUG pe care l-a adoptat cu complicitatea Parlamentului și a Curții Constituționale.
Să revenim, însă, la documentul semnat pe 17 decembrie de ministrul Sorin Grindeanu – intitulat „Notă Justificativă privind necesitatea și urgența sumelor care urmează a fi alocate prin proiectul de hotărâre a Guvernului”.
În acel înscris, ministrul Transporturilor spunea că urgența alocării banilor o reprezenta „asigurarea desfășurării circulației în condiții de siguranță a traficului și a publicului călător”.
Nota era una dintre zecile pe care ministrul Grindeanu și alți colegi de ai săi le-au trimis în toamna anului 2024 Ministerului Finanțelor pentru a justifica alocări de zeci de miliarde din Fondul de rezervă pentru diferite cheltuieli publice.
Unele dintre ele, deloc „neprevăzute”, cum spuneam, precum organizarea alegerilor prezidențiale, a celor parlamentare sau plata pensiilor minime pentru luna decembrie.
Dincolo de formalitatea acestor note justificative, surprinde un pasaj pe care acele documente îl includeau și care demonstrează că toți cei care cereau bani din Fondul de rezervă știau că Executivul avea mari probleme bugetare.
În nota de pe 17 decembrie, ministrul Grindeanu scria că Ministerul Transporturilor își asumă „necesitatea, urgența, legalitatea, realitatea și regularitatea categoriilor de cheltuieli menționate în prezenta notă justificativă”.
Continuarea era: „[Ordonatorul de credite] își asumă oportunitatea finanțării acestora prin FRB, are cunoștință de constrângerile bugetare determinate de impactul acestor categorii de cheltuieli asupra deficitului bugetar, în condițiile în care deficitul bugetar la sfârșitul lunii septembrie 2024 era de peste 5,4% din PIB și solicită în aceste condiții finanțarea din FRB a categoriilor de cheltuieli menționate anterior cu toate consecințele legale de rigoare”.
Europa Liberă a intrat în posesia a trei astfel de note justificative; pe lângă cea semnată de ministrul Grindeanu în decembrie 2024, mai publicăm una semnată de ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, și una în numele ministrei Educației, Ligia Deca.
Ambele conțin, la final, formulări similare precum cea scrisă de fostul ministru al Transporturilor:
Notă justificativă prin care Ministerul Transporturilor cere 167 de milioane de lei, în decembrie 2024
Notă justificativă prin care Ministerul Muncii cere bani de la Fondul de rezervă pentru plata unor pensii pe luna decembrie 2024
Notă justificativă prin care Ministerul Educației cere 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, în decembrie 2024
Menționăm că nu doar Grindeanu, Bucura-Oprescu și Deca și-au asumat astfel de documente, ci toți miniștrii care au cerut bani din Fondul de rezervă– au precizat pentru Europa Liberă două surse din fostul Executiv.
Sorin Grindeanu, în prezent lider al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților, nu a răspuns unei solicitări trimisă de Europa Liberă prin care l-am întrebat cine din Guvern a decis ca notele justificative să includă acea formulare.
L-am contactat și pe fostul ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Acesta a refuzat să comenteze subiectul, dar într-o postare pe Facebook de luni, 7 iulie – în care înșiră ceea ce el consideră că a dus la creșterea deficitului bugetar – Boloș a scris că „deficitul nu s-a născut din neglijență, ci din decizii votate și aplaudate la vremea lor”.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere și de la fostul premier Marcel Ciolacu; îl vom publica imediat ce îl vom primi.
Acum câteva zile, Marcel Ciolacu spunea că anul trecut nu a făcut nicio rectificare bugetară, și că acesta ar fi motivul pentru care s-a folosit Fondul de rezervă.
„La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru (rectificare, n.r.) tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de rezervă, nu prin rectificări”, a spus Ciolacu.
Însă, potrivit unor surse politice, decizia de a acorda bani pe semnătură a apărut în interiorul Guvernului după ce, în august 2024, bugetul României începuse să deraieze de la ținta de deficit asumată la începutul anului.
Ideea de a introduce în cererile de bani asumarea pe propria răspundere a fiecărui ministru în parte ar fi venit dinspre Ministerul de Finanțe.
Ulterior, în septembrie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care i-a facilitat alocarea unor sume mari de bani prin Fondul de rezervă.
Printre altele, cabinetul Ciolacu a decis atunci ca, de pildă, creditele bugetare nefolosite de ordonatorii de credite să fie virate în Fondul de rezervă al Guvernului.
Acei bani aveau să fie folosiți de guvernul Ciolacu pentru a administra nevoile curente ale țării, și nu ca să acopere „urgențele” și „neprevăzutele”.
Cum a ajuns plata pensiilor eveniment „neprevăzut”?
Pe 11 decembrie 2024, ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu cerea alocarea din Fondul de rezervă bugetară a 30 de milioane de lei pentru a vira Casei Naționale de Pensii Publice banii necesari plății integrale a tuturor indemnizațiilor minime sociale aferente lunii decembrie.
Mai exact, banii pe care statul îi alocă pentru ca pensia minimă să fi completată până la valoarea de 1.281 de lei – în cazul pensionarilor care, din contribuție, nu ajung la această sumă.
E vorba de aproape un milion de persoane, printre cele mai sărace din țară.
Fosta ministră a Muncii spune astăzi pentru Europa Liberă că solicitarea sa a respectat legea. Și ea, ca și Ciolacu, a justificat că a fost nevoită să ceară bani din Fondul de rezervă pentru că, în 2024, Guvernul nu a făcut o rectificare bugetară.
„În general, prin bugetele aprobate nu se alocă mereu, de la început, suma integrală, Guvernul urmărind ca ministerele să cheltuiască limitat și eficient, și, după o analiză a execuției bugetare în semestrul I, să aloce buget în continuare în funcție de priorități”, a declarat Bucura-Oprescu.
Ea a mai spus că „dincolo de nemulțumirile și de nedreptatea pe care am fi riscat să le aducem beneficiarilor în prag de sărbători, neplata acelor obligații ar fi atras răspunderea penală și despăgubiri pe care Ministerului Muncii le-ar fi datorat reclamanților.”
Exclusiv | Deficit cu premeditare. Documentele „strict confidențiale” prin care Ciolacu, Iohannis & Ciucă au fost avertizați
Aceasta este, de altfel, și explicația urgenței – pe care o găsim în nota justificativă trimisă de Ministerul Muncii colegilor de la Finanțe pe 11 decembrie 2024.
Ministra scria atunci că, dacă statul nu plătește indemnizațiile, pensionarii pot da în judecată Guvernul și ar putea obține sentințe care ar pune o presiune și mai mare pe bugetul țării. În traducere: alocarea banilor are caracter urgent.
Simona Bucura-Oprescu nu a răspuns însă de ce a fost necesară includerea acelui pasaj prin care miniștrii și-au asumat pe propria semnătură primirea de bani din FRB.
sursă: europalibera.org
