După o perioadă de tensiuni acute în relațiile bilaterale, William Burns, trimisul special discret al Washingtonului în Arabia Saudită, a avut întâlniri secrete cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman (MBS) în 2022 și 2023, cu rol critic în repararea legăturilor diplomatice și readucerea Riadului la masa negocierilor strategice. Ca șef al CIA și diplomat de carieră, unul vorbitor de limba rusă, Burns a monitorizat ambițiile nucleare ale Riadului și orientarea Arabiei Saudite către Beijing sau Moscova pentru tehnologie militară și nucleară. Din 2018, Administrația Trump deschisese discuții cu Arabia Saudită referitoare la un acord potențial profitabil privind energia atomică, strâns legat de acordul nuclear (JCPOA) încheiat în epoca Obama cu Iranul. Erau în joc miliarde de dolari în contracte pentru companii americane și se puneau întrebări cu privire la capacitatea Americii de a împiedica atât prietenii, cât și dușmanii să atingă capacitatea de a produce arme nucleare. Trump1. Biden. Trump2.
1 … 2… 3, acordul bombă! Donald Trump a semnat, în urmă cu câteva zile, un acord nuclear pe 30 de ani, care prevede transferarea de tehnologie nucleară de către Washington către regatul din Golf. Textul oficial nu conține „standardul de aur” și prevede sistemul de tip „black box” – compromisul tehnic și juridic inedit prin care Administrația SUA încearcă să permită Arabiei Saudite să dețină o uzină de îmbogățire a uraniului pe propriul teritoriu, dar fără ca inginerii saudiți să aibă acces la secretele tehnologice sau la controlul operațional al instalației. Un sistem controversat: risc de expropriere forțată și lipsa unui Protocol Adițional. Arabia Saudită a aderat la Tratatul de neproliferare nucleară în 1988 și are un Acord de garanții cuprinzătoare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din 2009. Nu a încheiat un Protocol Adițional, care ar conferi AIEA autoritatea de a investiga instalațiile nucleare nedeclarate.
Acordul a fost înaintat Congresului pentru o evaluare care va dura 90 de zile și se așteaptă să supraviețuiască rezistenței democraților. Detaliile rămân clasificate sau nespecificate, ceea ce înseamnă că legislatorii vor analiza un document ale cărui prevederi, cele mai importante, nu sunt încă publice. O zi mai târziu după semnarea acordului, președintele american a anunțat, pe rețelele de socializare că acesta e „total condiționat” de intrarea Arabiei Saudite în Acordurile Abraham cu Israelul. Doar că Riadul insistă, de mult timp, că nu va recunoaște Israelul fără o cale pentru crearea unui stat palestinian independent.
La 22 iulie:
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, și ministrul saudit al Energiei, Alteța Sa Regală (AR), Prințul Abdulaziz bin Salman, au semnat un acord de cooperare nucleară pașnică, cunoscut în mod obișnuit sub numele de acord 123, alături de un acord bilateral de garanții. Împreună, aceste două acorduri pun baza juridică pentru un parteneriat de zeci de ani, în valoare de miliarde de dolari, care promovează mai multe obiective economice și strategice prioritare, inclusiv neproliferarea nucleară.
Acordul 123 (nn. numit după Secțiunea 123 din Legea Energiei Atomice din 1954, care guvernează cooperarea nucleară civilă a SUA) oferă acces excelent companiilor americane la programul de energie nucleară saudit, aducând beneficii industriei, lucrătorilor și lanțurilor de aprovizionare americane, contribuind în același timp la satisfacerea nevoilor energetice ale Arabiei Saudite.
Cele două acorduri promovează, de asemenea, securitatea SUA și regională prin menținerea unor standarde înalte de siguranță nucleară, securitate și neproliferare și prin consolidarea avantajului competitiv al Statelor Unite în tehnologia nucleară civilă.
Arabiei Saudite, accesul la tehnologia nucleară i-ar spori prestigiul regional și i-ar consolida poziția economică și strategică. De asemenea, i-ar putea susține economia internă prin dezvoltarea unor noi sectoare, de la inteligența artificială la producția industrială. Partenerul său, guvernul SUA și în special Administrația Trump, a făcut din tehnologia nucleară americană o prioritate majoră. Pe plan intern, prin intermediul Departamentului Energiei, SUA a asigurat un megacontract de 80 de miliarde de dolari pentru Westinghouse – susținut de 17,5 miliarde de dolari în împrumuturi federale – cu scopul de a accelera reactoarele AP1000 de Generație III+ destinate centrelor de date AI din America. Administrația Trump promovează activ Westinghouse la nivel global, Arabia Saudită devenind un client principal.
A fost odată și încă mai e …
În 1988, CIA a descoperit că Riadul a cumpărat rachete CSS-2 (DF-3A) cu rază medie de acțiune din China. În 2007, când Beijingul a exportat rachete balistice DF-21 către Regat, CIA a aflat din nou și i s-a permis chiar să verifice că rachetele nu aveau capacitate nucleară, dar numai după livrarea rachetelor. Câțiva ani mai târziu, când a devenit public că Beijingul a construit, în secret, fabrici de rachete pentru saudiți, Administrația Trump a rămas tăcută cu privire la existența unei erori a serviciilor secrete și a permis speculații că ar fi fost de acord cu tranzacția. În 2020, serviciile secrete americane au confirmat că Beijingul ajuta Regatul să proceseze uraniu pe plan intern, după ce mineritul și prelucrarea erau în curs de desfășurare. Prin Rosatom, Moscova a propus Arabiei Saudite finanțarea integrală a proiectelor și livrarea reactoarelor VVER-1200, oferind un model de parteneriat similar cu cel pe care l-a implementat în Egipt (Centrala El Dabaa) și Turcia (Centrala Akkuyu).
La începutul anului 2018, secretarul american pentru Energie, Rick Perry, și delegații saudiți s-au întâlnit la Londra. Administrația Trump era interesată ca firmele americane să vândă Regatului tehnologie nucleară în valoare de miliarde de dolari. Riadul dorea să aibă dreptul de a îmbogăți și reprocesa uraniu pe plan intern, ca parte a unui acord care să permită Westinghouse Electric Co. și altor companii americane să construiască reactoare nucleare în țara din Orientul Mijlociu. Însă, pentru a se ajunge la o înțelegere oficială, era necesar ca Arabia Saudită să accepte standardele stricte de neproliferare impuse de Secțiunea 123 din Legea Energiei Atomice a SUA. Regatul s-a opus acestor clauze care vizau reprocesarea combustibilului uzat și îmbogățirea uraniului – două căi tehnologice potențiale pentru fabricarea armelor nucleare. A insistat pe relaxarea acestor norme, refuzând așa-numitul „standard de aur” al neproliferării. Senatorii americani din ambele partide i-au cerut lui Perry detalii despre negocieri. Arabia Saudită s-a angajat în „numeroase acțiuni și declarații profund tulburătoare care au provocat alarmă în Congres”, au declarat la acea vreme senatorii Bob Menendez (democrat) și Marco Rubio (republican, pe atunci membru al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului), într-o scrisoare adresată lui Perry. Senatorul Rubio s-a numărat printre cei mai vocali oponenți ai unui Acord 123 permisiv, care să fi lăsat Arabiei Saudite dreptul de a îmbogăți uraniu. În pofida acestui blocaj, secretarul Energiei, Rick Perry, a aprobat în secret șapte autorizații de tip „Part 810” pentru ca firmele americane să poată vinde consultanță și sprijin tehnologic nuclear Arabiei Saudite. Aceste aprobări speciale, emise de Administrația Națională pentru Securitate Nucleară, permiteau companiilor americane să realizeze lucrări de proiectare preliminară, chiar dacă Regatul nu semnase încă niciun acord de neproliferare. Documentele au fost secretizate la cererea companiilor, invocându-se protecția secretului comercial. Ulterior, investigațiile Congresului au demonstrat că cel puțin două dintre aceste autorizații secrete au fost semnate după uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi, în octombrie 2018. Printre companiile care licitau pentru construirea reactoarelor AP1000 în Arabia Saudită se afla și Westinghouse Electric Co. Compania fusese achiziționată în ianuarie 2018 de Brookfield Business Partners. Această tranzacție a atras atenția deoarece o altă divizie a grupului-mamă Brookfield a salvat financiar, în august 2018, o proprietate imobiliară cu mari datorii deținută de familia lui Jared Kushner. În timp ce competența semnării finale a unui Acord 123 revine în mod normal Departamentului de Stat, Rick Perry a condus agresiv negocierile tehnice prin Departamentul pentru Energie. Un raport publicat în 2019 de democrații din Camera Reprezentanților a confirmat că persoane numite politic de Trump au promovat intens vânzarea de centrale nucleare către saudiți, în pofida obiecțiilor repetate venite de la oficialii din domeniul securității naționale. Conform raportului, în spatele acestui lobby au fost, în special, generalul în retragere Michael Flynn (fost consilier pe probleme de securitate națională) și Thomas Barrack. În același timp, Administrația Trump a refuzat să valideze public concluziile serviciilor de informații (CIA) care indicau că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a ordonat asasinarea lui Jamal Khashoggi, prioritizând, în schimb, contractele comerciale și alianța strategică cu Riadul.
În noiembrie 2025, prințul moștenitor Mohammed bin Salman a venit la Washington pentru o întâlnire cu președintele Donald Trump. Conform analizei realizate de Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, liderul saudit a sosit cu o listă de cumpărături: avioane de vânătoare avansate, un acord de apărare și un acord nuclear civil americano-saudit. Punctul central al vizitei a fost promisiunea MBS: Arabia Saudită va investi 1 trilion de dolari pe piața americană, o creștere de 400 de miliarde de dolari față de angajamentul deja impresionant de 600 de miliarde de dolari anunțat în timpul vizitei lui Trump la Riad, în mai 2025. Înțelegerile nu s-au oprit la investiții. Au fost semnate o Declarație Comună privind Finalizarea Negocierilor privind Cooperarea în Domeniul Energiei Nucleare Civile, un Cadru pentru Minerale Critice și un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale. Fiecare se aliniază cu viziunea MBS pentru o Arabie Saudită post-petrol, cu scopul de a transforma Regatul într-o forță tehnologică, de afaceri și de influență strategică. Administrația Trump a anunțat vânzarea de avioane de vânătoare F-35 și aproape 300 de tancuri americane către Arabia Saudită și a desemnat Regatul drept un aliat major non-NATO, subliniind un angajament durabil față de securitatea saudită. Cele două națiuni au semnat, de asemenea, Acordul Strategic de Apărare SUA- Arabia Saudită (SDA).
Sursa: frumentarius.ro
