(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Să trecem atunci la tehnocrație și tehnofeudalism. Vă invit să citiți și articolul pe care l-am publicat săptămâna trecută, care se axează mai mult pe cearta dintre Donald Trump și Elon Musk (Explicația scandalului Trump-Musk: “tehnocrația” susținută de către intelligence-ul american se revoltă contra Președintelui!). Dar, ca să explic din nou pe scurt, tehnocrația este conducerea societății de către experți din diferite domenii, de obicei din economie, tehnologie și politică. Această tehnocrație, care s-a impus deja de 70-80 de ani, a dat naștere unor sisteme bazate pe dictatura IT, pe dictatura tehnologiei. Însă tehnofeudalismul merge și mai departe și se referă la reorganizarea lumii astfel încât aceasta să nu mai fie bazată pe state individuale sau pe piață liberă, ci să se bazeze pe marile companii de tehnologie.
Puterea nu va mai fi deținută de cei care au acumulat capital și pot finanța politicieni, cum s-a întâmplat până acum, inclusiv în America, unde există practic o oligarhie – partidele cu cea mai mare finanțare fiind cele care câștigă. Ci puterea va fi deținută de cei care dețin și datele personale ale cetățenilor și tehnologiile avansate, care au devenit acum indispensabile într-o lume profund tehnologizată. Capabilitățile militare și de informații ale SUA au fost, astfel, externalizate către Big Tech – marile companii din tehnologie – în ultimele decenii, motiv pentru care acești lideri din tehnologie dețin acum o putere considerabilă.
Peter Thiel, miliardarul cofondator al PayPal și Palantir, este un exemplu celebru. Nu doar pentru toate videoclipurile pe care le postează online și care atrag foarte mulți tineri, dar și pentru că este cel mai mare susținător al acestui stil de organizare a lumii, în care magnații tehnologici ar prelua controlul. Thiel a declarat într-un articol din 2009, deci acum 16 ani, că nu crede că democrația și libertatea sunt compatibile, deoarece un guvern, prin lege, limitează dezvoltarea tehnologiilor care transced astfel de sisteme învechite, precum capitalismul.
Am încercat să ofer și o listă cu companii pe care le cunoaștem și noi și care sunt implicate și indispensabile pentru funcționarea lumii și, în principal, a statului american, care este cel mai aproape de acest tehnofeudalism, dacă nu a ajuns deja acolo. Palantir, compania lui Thiel, a fost creată pentru a legaliza supravegherea cetățenilor de către guvern și este folosită în foarte multe departamente din SUA, cel mai important fiind, desigur, cel militar. Peter Thiel a dezvoltat această companie în parteneriat cu mai multe agenții de informații din SUA, inclusiv CIA.
Un produs al Palantir, Foundry, oferă logistică și managementul lanțului de aprovizionare pentru toată armata SUA. Un alt produs, Gotham, integrează datele de supraveghere și recunoaștere pentru a furniza informații esențiale în combaterea terorismului și pe câmpul de luptă. Acestea sunt folosite nu doar de armata americană, ci și în Ucraina, de către ucraineni, și în Gaza, de către israelieni. Astfel, Palantir este foarte bine integrată în complexul militar-industrial internațional.
Microsoft, la rândul său, a obținut foarte multe contracte de apărare pentru armata SUA. Un contract de 22 de miliarde de dolari, încheiat acum câțiva ani, urmărește îmbunătățirea capacităților de luptă prin inteligență artificială și realitate augmentată. Meta are și ea contracte cu Pentagonul, printr-un model numit Yama – tot o formă de inteligență artificială militară.
Elon Musk, desigur, este cel mai cunoscut reprezentant al tehnofeudalismului. În ultimele luni, a avut chiar o funcție oficială în guvern, de unde a fost însă înlăturat de Trump. Musk controlează SpaceX, companie prin care s-a preluat controlul asupra unei părți importante din activitatea NASA. Prin Tesla, a fost liderul tranziției către energia verde în SUA, iar prin Starlink – probabil cea mai importantă companie a sa – Musk deține capacitatea de a controla accesul la internet în toate zonele de conflict din lume.
Această tehnologie a devenit esențială pentru operațiunile militare ale SUA, Ucrainei și Israelului. Prin intermediul Starlink, Musk colectează și mai multe date personale și guvernamentale. În plus, echipa sa dezvoltă sateliți de spionaj personalizați pentru agențiile de intelligence americane, fiind astfel indispensabil atât pentru armată, cât și pentru serviciile secrete.
O altă companie importantă este Anduril, fondată de Palmer Luckey. Ea dezvoltă tehnologii de apărare precum tunuri de supraveghere, sisteme de detectare a migranților, drone autonome, rachete și roboți. Nu are rost să continuăm lista, deoarece mai există foarte multe astfel de companii. Cele menționate sunt doar cele mai mari.
Toți acești lideri din Big Tech împărtășesc o ideologie neoimperialistă agresivă, care glorifică războiul, întrucât acesta le oferă beneficii financiare și oportunitatea de a-și vinde tehnologiile. Ei privesc violența ca pe o expresie fundamentală a datoriei patriotice. Au succes și în mediul online: mulți tineri urmăresc videoclipurile lor și sunt uniți de convingerea că tehnofeudalismul este modul în care ar trebui să fie organizate America și, ulterior, întreaga lume. Fără tehnologiile lor, guvernul, spun ei, nici nu mai poate funcționa.
Donald Trump este și el profund implicat în această zonă a intelligence-ului american – sau cel puțin a fost, pentru că, fără sprijinul personajelor și companiilor menționate mai sus, nu ar fi putut câștiga alegerile. În 2016, Peter Thiel a fost unul dintre puținii – și singurul CEO cunoscut din Big Tech – care l-a susținut pe Trump. Dacă vă amintiți, la începutul celui de-al doilea mandat, la ceremonia de depunere a jurământului, în primul rând se aflau Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg. Până atunci, niciunul dintre ei nu părea aliniat cu Trump. Musk, cu doar câteva luni înainte, sprijinise campania lui Trump, însă toți trei fuseseră percepuți anterior ca fiind liberali, democrați convinși. A fost, deci, o surpriză pentru mulți să-i vadă acolo.
Elon Musk, de exemplu, sprijinea numeroase organizații liberale. Totuși, în timpul pandemiei, a început să devină o voce anti-woke și antiliberală în mediul online, aliniindu-se cu trendul conservator promovat de Trump și câștigând astfel foarte multă popularitate. Principalul motiv pentru schimbarea poziției sale a fost faptul că Joe Biden nu l-a invitat la un eveniment organizat la Casa Albă dedicat energiei verzi și vehiculelor electrice. Acest gest a fost interpretat ca o respingere simbolică, iar de aici a început tranziția focusului de influență Big Tech de la democrați către conservatori, înțelegând că tendința globală actuală este una conservatoare.
Trebuie menționat și faptul că poziția lui Musk în guvern nu a fost tocmai un succes. El promisese că va reduce cheltuielile guvernamentale cu 2 trilioane de dolari pe an, dar a reușit doar o reducere de 200 de miliarde – totuși o sumă considerabilă. Ideea principală pentru care Musk a vrut să facă parte din Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală (DODGE), creat de Trump, a fost că acest rol îi oferă acces la un volum uriaș de date personale. Deși companiile sale – precum X, fostul Twitter – dețin deja extrem de multe date, guvernul are acces la informații și mai detaliate despre cetățeni. Una dintre teoriile vehiculate este că Musk ar fi acceptat această funcție tocmai pentru a putea accesa și aceste date guvernamentale.
După conflictul cu Trump, Musk a sugerat deja că își va crea propriul partid. Rămâne de văzut dacă la următoarele alegeri din SUA, în cazul în care Trump va fi lăsat să candideze, vom asista la apariția unui partid tehnocrat oficial care să influențeze percepția publică în favoarea unui sistem tehnofeudal, și nu capitalist.
Din acest context s-au generat și protestele împotriva lui Trump. Acestea au fost prezentate ca fiind împotriva politicii sale dure față de imigranții ilegali. Trump a ordonat desfășurarea mai multor agenți ICE – agenția responsabilă cu imigrația – pentru a deporta imigranții ilegali din toată țara. Tema imigrației este foarte polarizantă în SUA, ceea ce a dus la numeroase proteste, inițial în Los Angeles, apoi extinse în toată California, Texas, Seattle, New York, Las Vegas, Denver și alte orașe.
Unii dintre acești protestatari s-au remarcat printr-un comportament extrem de violent. Trump a trimis rezerviști și pușcași marini pentru a restabili ordinea, ceea ce a generat o dezbatere intensă în SUA despre legalitatea acțiunii, având în vedere că unii guvernatori nu fuseseră de acord cu intervenția. Totuși, acțiunea s-a putut desfășura.
Important este că aceste proteste au început chiar a doua zi după cearta publică dintre Elon Musk și Donald Trump, ceea ce a alimentat suspiciunea că ele au fost organizate ca o formă de pedeapsă pentru Trump, pentru că nu s-a supus agendei tehnofeudale. Se pare că scopul a fost și acela de a-i distruge imaginea publică și de a-i scădea popularitatea în rândul americanilor. Există și speculații că prin aceste acțiuni s-ar încerca promovarea unei figuri alternative – J.V., considerat omul tehnocraților și în special al lui Peter Thiel.
De remarcat că, în realitate, numărul protestatarilor nu este foarte mare – probabil câteva mii –, dar sunt extrem de agresivi. Nu par a fi proteste organizate spontan, iar faptul că au fost lansate atât de repede sugerează că situația din SUA este foarte instabilă. Se pare că nu se mai acceptă un președinte care să nu fie complet subordonat acestui sistem tehnofeudal, care își dorește tot mai multă influență și, mai ales, război.
Buna ziua , v-am urmărit postările ,stimata Daria Gușă , cu o reală curiozitate și mărturisesc ,cu reținere ; sunteți demnă urmașa a tatălui dv. Felicitări!