Autor: Oana-Medeea Groza
Într-o ediție specială a emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, ultima din acest an, difuzată de Radio Gold FM, Daria Gușă și Adrian Severin au prezentat cărțile anului 2025. Într-un prim episod, cei doi geopoliticieni și-au prezentat cele mai recente volume lansate, „România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale” (autor Adrian Severin) și „Barometrul puterii geopolitice și Noua Ordine Mondială” (autoare Daria Gușă), conținutul cărților și importanța studiilor cuprinse de acestea în actualul context global.
Adrian Severin a publicat luna trecută o nouă carte, „România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale”, a cărei lansare a fost anulată. Lansarea cărții fusese programată pentru data de 21 noiembrie 2025, dar evenimentul a fost anulat de către Biblioteca Centrală Universitară, iar, ulterior, și Biblioteca Academiei a refuzat, la rândul ei, găzduirea lansării volumului semnat de Adrian Severin.
„A ieșit de sub tipar acum o lună și ceva o carte care are un titlu destul de explicit România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale, cu un subtitlu scurt, un proiect geopolitic. E o carte destul de voluminoasă, are 450 de pagini aproximativ. Ea este prefațată de profesorul Cristi Pantelimon, director adjunct al Institutului de Sociologie al Academiei, care, de fapt este și ´nașul ideii´, ´nașul cărții´. Spun repede povestea, poate prezintă interes. Este un interes general legat de felul în care anumite subiecte și anumite persoane sunt tratate în medii care ar trebui să fie neutre, academice, senine. Acum vreo doi ani de zile, chiar domnul Pantelimon, despre care vorbeam și care este un sociolog foarte serios, cercetător, cadru didactic universitar, cum spuneam, director al Institutului de Cercetări Sociologice sau de Sociologie al Academiei Române, mi-a propus să țin o conferință despre locul și rolul României în contextul internațional actual, un context care este caracterizat prin schimbarea ordinii – trecem de la o ordine unipolară la o ordine multipolară – și în această tranziție, România trebuie să aibă un loc și, preferabil, să aibă nu numai un loc, ci să aibă și un rol. Ne-am gândit unde s-ar putea ține această conferință și am ajuns la concluzia că locul potrivit ar fi la Biblioteca Academiei Române. Am făcut cererea respectivă, am primit aprobare, conferința trebuia să aibă un afiș frumos, trebuia să aibă loc într-o zi de luni, pentru ca sâmbătă la prânz să primim o adresă din partea conducerii Bibliotecii Academiei, în care pur și simplu, fără explicații, fără multe perspective pentru reluarea ideii, ni se spunea că se anulează conferința, întrucât luni urmează ca zugravii să intre în spațiul respectiv și să înceapă o muncă de reamenajare, de zugrăvire a amfiteatrului bibliotecii unde urma să aibă loc conferința. Vine un curios, un prieten mai insistent, s-a dus totuși luni să vadă șantierul și, în afară de vreo doi muncitori care umblau prin curte, având ceva de reparat în afara clădirii, locul în care urma să aibă loc conferința era absolut neatins de niciun fel de lucrări. Unii au insistat să reprogramăm și ni s-a spus să lăsăm chestiile astea politice, Academia Română nu face politică, fără să se înțeleagă, mai ales la nivelul academic, că totul e politică! Politică este exercițiul puterii”, a povestit profesorul Adrian Severin cum s-a petrecut nedreptatea la care a fost supus. Directorul Academiei s-a așteptat la contrareacții cu privire la cartea posibil catalogată drept controversată a analistului Adrian Severin, dar se pare că nu s-a așteptat la un val atât de mare de presiuni, cărora nu a mai putut să le facă față instituția, anulând evenimentul, deși inițial susținea necesitatea exprimării și a difuzării mai multor puncte de vedere.
Pornind de la această întâmplare, Adrian Severin a scris un studiu amplu, de aproximativ 100 de pagini, cu care se și deschide cartea publicată de el. Studiul vorbește despre România ca proiect politic într-o lume în schimbare, pentru că, într-adevăr, România este un proiect geopolitic, iar în contextul actualei dezordini există un anumit interes național care vine pe linia proiectului care a fost, cândva, la originea apariției statului român. „Pornind de la acest studiu, am început să îl public pe bucățele, pe ici, pe colo, și atunci, atât domnul Pantelimon, cât și un alt fost coleg, colaborator și actual prieten, ambasadorul și scriitorul Gabriel Gafița, care a fost și Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe, amândoi, separat, mi-au spus că ne-ar trebui toate aceste texte adunate și făcută o carte, pentru că altfel se risipesc. Unde să-l public? Și atunci prietenul Gafița mi-a spus că îmi recomandă editura Junimea, o editură serioasă, cu un nume respectabil, care ar fi interesată să publice cărți. Mi-au spus cei de acolo că ar fi interesați de o carte adunată, le-am zis că dacă sunt niște texte care li se par mai contondente, le scoatem, dar să nu intervenim pe text. După care au dispărut pur și simplu în ceață, spunând că e o problemă: nu sunt puncte de vedere care să coincidă cu politica actuală a Guvernului, deci noi trebuie să scriem cărți care să coincidă cu politica Guvernului…”, a descris Adrian Severin o nouă lovitură dată de statul așa-zis democratic România, care îngrădește libertatea de exprimare. Așa a ajuns cartea la Editura Oscar Print, care, într-adevăr, a tipărit-o și nu a considerat că ar fi vreo problemă cu acest lucru.
„România și interesul național românesc în contextul dezordinii mondiale actuale” – pledoarie pentru recâștigarea rolului activ al țării noastre în noua ordine mondială
Prima parte a volumului conține Eseuri geopolitice și prezintă România ca proiect geopolitic. Adrian Severin își începe cartea printr-o analiză a genezei României moderne, subliniind că țara nu a apărut întâmplător, ci ca rezultat al unor caracteristici strategice (cerealele și petrolul), care au atras interesul marilor puteri. România a fost concepută ca un avanpost occidental împotriva expansiunii rusești și ca furnizor de resurse vitale pentru Europa. De la unirea Principatelor și până la România Mare, rolul său a fost acela de stabilizator regional, dar după 2005, avertizează Severin, țara și-a abandonat suveranitatea și a devenit un stat fără politică externă proprie. Pentru a recâștiga inițiativa, Severin propune o strategie a „cercurilor concentrice”: România trebuie să-și reconstruiască relațiile pornind de la vecini, apoi puteri regionale și globale. Liderul regional pe care îl imaginează nu este unul retoric sau agresiv, ci un actor capabil să coaguleze interese și să ofere soluții, devenind astfel un reper în politica europeană.
A doua parte a volumului reunește scrisori reale adresate unor lideri internaționali (Vladimir Putin, Serghei Lavrov, ambasadori americani și europeni, Franz Timmermans) prin care Adrian Severin încearcă să explice și să apere interesele României. Aceste documente devin o lecție pentru diplomații români, pe care autorul îi critică pentru lipsa de inițiativă și pentru atitudinea de subordonare. Scrisorile arată efortul personal al analistului Severin de a menține un dialog constructiv cu marile puteri, chiar și în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice.
Cartea este o pledoarie pentru recâștigarea suveranității României și pentru asumarea unui rol activ în construcția unei noi ordini mondiale. Dr. Adrian Severin avertizează că România riscă să rămână un teritoriu exploatat fără protecție, lipsit de o metropolă care să-și asume responsabilitatea față de el. În viziunea sa, România trebuie să-și regăsească vocația geopolitică, să devină un actor regional capabil să influențeze politica europeană și să participe la negocierile globale.
„Barometrul Puterii Geopolitice și Noua Ordine Mondială” – ghid de interpretare critică a transformărilor globale, ce invită cititorii să înțeleagă tranziția de la unipolaritate la multipolaritate și rolul statelor în acest proces
https://www.libris.ro/barometrul-puterii-geopolitice-si-noua-ordine-LIB978-606-029-990-5–p44475781.html#descriptionHead
Geopoliticiana Daria Gușă își prezintă volumul „Barometrul Puterii Geopolitice și Noua Ordine Mondială” ca pe o lucrare menită să explice tranziția istorică pe care o traversează lumea: trecerea de la o ordine unipolară, dominată de Statele Unite și aliații săi, către o ordine multipolară, în care puteri emergente precum China, India, Turcia, Iran sau chiar Rusia revendică un rol central. Cartea are aproximativ 300 de pagini și este construită ca un instrument de interpretare critică a realității geopolitice, adresându-se nu doar specialiștilor, ci și publicului larg. Autoarea subliniază că orice cetățean responsabil trebuie să înțeleagă aceste schimbări, pentru că ele influențează direct viața de zi cu zi, în domenii ce pornesc de la economie și securitate, până la stabilitatea politică. Într-o epocă în care narativele dominante sunt adesea distorsionate, Daria Gușă atrage atenția asupra modului în care presa occidentală exagerează puterea SUA și a Europei, ignorând ascensiunea altor centre de influență. Cartea nu se limitează la o simplă descriere a raporturilor de forță, ci propune un cadru de analiză critică, un fel de „instrument de măsurare” al puterii globale, în funcție de câteva criterii esențiale: puterea militară, tehnologică, financiară, civilizațională și cea conferită de resursele naturale deținute de fiecare stat în parte. Cartea invită cititorul să compare percepțiile oficiale cu realitatea din teren și să observe cum echilibrul mondial se reconfigurează.
În prima parte a cărții, Daria Gușă explică modul în care funcționează acest sistem de analiză, acest barometru propus de ea, prin prisma studiilor academice aprofundate, dar și modul în care a intrat în colaps ordinea mondială unipolară, coordonată de SUA. A doua parte a cărții cuprinde o descriere detaliată a celor cinci criterii anterior menționate, precum și o analiză a oscilațiilor de putere din ultimele decenii. A treia parte a volumului cuprinde o descriere clară a reîmpărțirii sferelor de influență la nivel global, cu grafice și detalii extensiv explicate. În final, geopoliticiana propune două cazuri de state care nu pot fi analizate prin intermediul barometrului propus de ea: pe de-o parte, Israelul, care are o putere mult mai mare decât se pot cuantifica prin cei cinci parametri luați în calcul, iar, pe de altă parte, România, un stat care are un potențial geopolitic mult mai mare decât puterea pe care o are de fapt și despre acest potențial într-un fel eșuat din punct de vedere al politicii externe.
Emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, poate fi urmărită lunar, vinerea, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro
