Gușă: Dezbaterile prezidențiale. Foarte bine că există, dar sunt parazitate puternic de nivelul și expertiza slabe ale majorității candidaților!

(transcrierea editorialului vorbit din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)

Autor: Cozmin Gușă

Dezbaterile prezidențiale – n-am mai avut parte de ele din 2014, deoarece, în timpul regimului lui Iohannis, au fost blocate în mod securistic, iar, în 2024, au fost doar mimate. Candidații principali și-au organizat show-uri comode, cu întrebări anunțate în prealabil și răspunsuri pregătite în consecință, deci fără confruntări care să ne lămurească despre capacitățile acestor candidați. Nu le-a folosit la nimic. După cum ați văzut, cunoașteți rezultatul și apariția astfel a outsiderilor Georgescu și Lasconi. Neparticipând la dezbatere cu combatanți calificați, a fost, însă, în avantajul lui Georgescu, căruia i s-a construit astfel o imagine falsă de guru al geopoliticii, ce are soluții magice pentru salvarea României. Dar tot așa, Elena Lasconi a fost salvată de la un penibil și mai mare decât cel constatat în emisiunile unde a participat în 2024, pentru că, dacă s-ar fi și confruntat cu cineva calificat, ar fi apărut Lasconi în plenitudinea prostiei sale politice, ce-ți dă reacții de tip râsu-plânsu, chiar dacă ai vrea să-i acorzi circumstanțe atenuante.

Dezbaterea de aseară, de la Digi24: eu sunt printre cei care salută formatul cu cei cinci candidați principali; oricât ar fi sondajele de opinie de măsluite, e limpede că niciunul dintre ceilalți șase nu depășește pragul de 5% din opțiunea alegătorilor. În 2024, ca să faceți o comparație, apropo de sondaje, candidați ca și Georgescu sau Diaconescu apăreau deja cu scoruri sărite de 6-7%, chiar înainte cu o lună de alegeri, deci era firesc să fie invitați la dezbateri. Digi24 a considerat nimerit pentru fluiditatea dezbaterii și clarificarea opțiunilor să-i invite, așadar, doar pe primii cinci. Eu aș fi procedat la fel dacă aș mai fi condus o televiziune, așa cum am făcut tot timpul de vreo 10 ani. Episoadele fugii de dezbatere a lui Ponta, apoi Simion, le-a bulversat însă, formatul moderatorilor Prelipceanu și Ruse, dar chiar și așa, între cei trei rămași existau premisele unei confruntări utile. Vorbim, totuși, despre locurile 2, 3 și 5 în sondaje: Antonescu, Dan și Lasconi; se bat și pentru un relativ electorat comun, dar și pentru atragerea nehotărâților.

Înainte de concluziile mele, marchez inadecvarea și minciuna din comportamentele lui Ponta și Simion, care au confirmat și manageriat participarea fiecăruia până în cursul zilei de ieri. Ei s-au retras de frica dezbaterii, de asta să fiți siguri, dar din motive diferite. Lui Ponta i-a fost teamă de confruntarea cu Crin Antonescu – era prima întâlnire publică a lor după mai bine de 10 ani, de atunci de când Ponta l-a trădat pe Antonescu spre a-și face sieși pârtie prezidențială. A considerat, în consecință, că nu va reuși să facă față asaltului fostului său partener, lucru pe care îl cred și eu, că Ponta n-ar fi rezistat, și atunci a dat bir cu fugiții motivând prin niște minciuni prost ticluite. În urma fugii lui Ponta, l-a apucat, însă, frica și pe Simion, că știți, frica e contagioasă (mai ales că amândoi sunt născuți în zodia Fecioarei)! Simion miza pe o bătălie dură între Antonescu și Ponta, pe lângă cea dintre Lasconi și Dan, ce i-ar fi dat lui posibilitatea să treacă pe sub radar, să nu se mai observe lipsa sa de pregătire pe temele majore de dezbatere prezidențială. Cu ocazia asta, Simion s-a descurcat și s-a derobat și de toate dezbaterile de săptămână asta. Bineînțeles că l-a folosit ca motivație falsă tot pe refolosibilul Călin Georgescu.

Dezbaterea între cei trei rămași: cu puține excepții, întrebările moderatorilor, Prelipceanu și Ruse, dar și ale jurnaliștilor invitați, au fost nimerite, chiar dacă nu întru totul acoperitoare. Le transmit de la distanță, de la unul mai experimentat decât ei, totuși, trăim în SECURISTAN și țara-i praf, fraților, deci puteați să aveți și mai mult curaj în a acoperi plaja de întrebări. Am văzut că Inteligența Artificială a dat deja verdictul și clasamentul rezultat din analiza dezbaterii, anume Antonescu câștigător, urmat de Nicușor Dan și pe ultimul loc Elena Lasconi. Nici al meu nu e diferit, mai adaug doar niște scurte impresii. Elena Lasconi, prieteni goldiști, este „tufă de Veneția” în ceea ce privește expertiza politică; de cea geopolitică nici măcar nu poate fi vorba. Am mai spus, Elena Lasconi este doar o „precupeață tiktokeristă”! Dacă o scuturi bine de tupeu, nu mai rămâne din ea decât o doamnă trecută de prima tinerețe, ce hăhăie, zgomotos și neplăcut. Nicușor Dan, la rândul său, e varză la politica externă, adică domeniul principal de activitate al președintelui. A arătat în mod clar că nu rezistă sub presiune psihologică, dar a mai relevat, prin modul ritos în care a refuzat răspunsurile clare ale jurnaliștilor, că are și comportament isteric, de mic dictator. Un psihosociolog ar da și diagnostice mai clare de încadrare a lui Nicușor Dan. Antonescu a fost în linia cu care ne-a obișnuit, dar n-a putut performa și mai convingător. Pricep aici că a fost incomodat de nivelul slab de dezbatere unde l-au tras ceilalți doi candidați. E limpede că Antonescu se pregătise pentru răfuielile cu Ponta și Simion; s-a resimțit, astfel, dezamăgirea sa că n-a putut avea parte de ele. Chiar și așa, dezbaterea i-a folosit, l-a relansat cu a doua treaptă de viteză în campanie, ca la rachete, dacă înțelegeți ceea ce spun, cred că a și convins ceva nehotărâți, dar și-a pus niște borne pentru dezbaterile de azi și mâine. Rețineți așadar, dezbaterile prezidențiale sunt utile, necesare și obligatorii, sunt, de fapt, prieteni goldiști, momentele națiunii, atunci când și noi putem avea satisfacția unor întrebări rostite în numele nostru de către jurnaliști, întrebări incomode, pentru că, după alegeri, în România, dar, de fapt, peste tot în lume, politicienii aleși execută mereu o agenda diferită, pentru că ăsta este jocul mincinos al democrației.