În vara acestui an, Curtea de Apel Cluj a decis suspendarea Hotărârii de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița.
Dosarul are ca părți Asociația Declic și Bankwatch România, în calitate de reclamanți, și compania de stat Hidroelectrica, alături de Consiliul Județean Mureș, ca pârâți. hidrocentrala răstolița
Cazul a reaprins dezbaterea asupra unui proiect cu rădăcini adânci în istoria energetică a României. Lucrările la amenajarea hidroenergetică Răstolița – care include baraj, lac de acumulare și o centrală electrică – au fost demarate în 1989, în ultimele luni ale regimului comunist. Autorizația de construire și acordul de mediu au fost emise în 1990, într-o perioadă în care legislația privind protecția mediului era aproape inexistentă.
Trei decenii mai târziu, proiectul este încă neterminat și se află prins între două viziuni contradictorii: nevoia de energie și protecția biodiversității.
Hidrocentrala de la Răstolița a fost gândită pe finalul comunismului, actualizată în anii ’90, relansată politic după 2022 și blocată de trei ori în instanță în această vară. Pe 4 iunie 2025, Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu care stătea la baza „lucrărilor rest de executat”. hidrocentrala răstolița
Pe 24 iulie, aceeași instanță a suspendat Hotărârea de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a 37,5263 ha pentru finalizare. În 10 septembrie, Tribunalul Cluj a dispus oprirea lucrărilor până la judecata pe fond. Faptele sunt tranșante: proiectul e aproape terminat tehnic (cca. 92%), dar juridic stă pe loc.
Argumentele activiștilor de mediu
Organizațiile Declic și Bankwatch au obținut în instanță suspendarea autorizațiilor care permiteau defrișările și lucrările finale la Răstolița. Principalele lor argumente se bazează pe mai multe date concrete:
- Debit instalat de doar 17 mc/s, ceea ce face ca centrala să producă o cantitate relativ „mică” de energie.
- Proiectul ar urma să asigure 0,081% din producția totală anuală de electricitate a României, adică aproximativ 46,3 GWh, într-o țară care produce anual peste 57 TWh.
- Hidrocentrala ar afecta habitate protejate din rețeaua europeană Natura 2000 și ar presupune defrișarea a 37,52 hectare de pădure.
- Autorizațiile de mediu ar fi fost suspendate în trecut, însă lucrările ar fi continuat, în ciuda hotărârilor judecătorești.
- Consiliul Județean Mureș ar fi extins ilegal termenul de finalizare a lucrărilor.
„Pentru o contribuție de doar 0,081% la producția anuală de electricitate, proiectul ar avea un impact devastator asupra mediului. Vorbim despre distrugerea unor habitate esențiale, printre care și unul dintre ultimele locuri de reproducere ale lostriței în România”, declara la 10 septembrie Viviana Stoica, coordonatoarea campaniei de hidroenergie a Bankwatch. hidrocentrala răstolița
Argumentele Hidroelectrica
De partea cealaltă, compania de stat Hidroelectrica insistă că hidrocentrala este un proiect de interes național. Argumentele aduse în instanță și în spațiul public sunt următoarele: hidrocentrala răstolița
- Răstolița face parte din strategia energetică națională, aprobată prin HG 900/2017.
- Proiectul este inclus în programul european REPowerEU, care finanțează investiții menite să reducă dependența energetică a statelor membre.
- Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis în 2022 o hotărâre prin care a exceptat proiectul de la unele prevederi ale legislației de mediu (Legea 292/2018)
- În contextul războiului din Ucraina, finalizarea proiectului ar întări independența energetică a României.
În plus, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că blocajele generate de litigii au produs pierderi masive. Hidroelectrica ar fi raportat pierderi estimate la 443 de milioane de euro pentru companie și pentru statul român.
Pădurea și energia
Un punct central al disputei este raportul dintre beneficiile energetice și pierderile ecologice. ONG-urile vorbesc despre distrugerea iremediabilă a habitatelor, în timp ce Hidroelectrica invocă o suprafață defrișată infimă raportat la totalul pădurilor din România.
Datele oficiale arată că România are la finalul anului 2024 o suprafață forestieră de 6,93 milioane de hectare. Cele 37,52 hectare care ar urma să fie scoase definitiv din fondul forestier reprezintă doar 0,00054% din total. Practic, o fracțiune aproape invizibilă în statistici, care, în teorie, ar putea fi regenerată.
Ambele tabere au câte un adevăr. Dacă luăm cifrele „reci”: 37,5263 ha din 6,93 milioane ha înseamnă 0,00054% din pădurile României. Dacă ne raportăm la cantiatea de energie: 46,3 GWh/an reprezintă ~0,081% din producția anuală, folosind ca referință ~56–57 TWh, reprezentând totalul de producție anuală al energiei electrice. Raportul aritmetic dă, într-adevăr, un „multiplicator” de circa 150 în favoarea energiei față de pădure.
ONG-urile susțin că nu este vorba doar de cifre, ci de calitatea ecosistemului. În plus, zona afectată face parte din Parcul Național Călimani și găzduiește specii rare de pește, precum lostrița.
Doar că legea nu îngăduie să „cumperi” aria protejată cu megawați; cere să demonstrezi că nu există alternative mai bune, că nu fragmentezi habitate, că nu distrugi locuri de reproducere ale unor specii protejate, sau că, la un nivel minim, există un plan de refacere al ecosistemului. hidrocentrala răstolița
O investiție cu istorie complicată
Proiectul Răstolița a fost gândit la finalul anilor ’80, într-o perioadă în care barajele și hidrocentralele erau considerate simboluri ale progresului industrial. În 1996, proiectul a fost modificat, debitul instalat scăzând de la 25 la 17 mc/s. De-a lungul anilor, investiția a trecut pe la Ministerul Mediului și apoi la Hidroelectrica, însă banii nu au fost suficienți pentru finalizare.
În 2002, Hidroelectrica a preluat șantierul și a adus lucrările la un stadiu de aproximativ 90%, dar în următorul deceniu proiectul a intrat într-o lungă perioadă de stagnare. De abia în 2022, odată cu REPowerEU și cu urgentările guvernamentale, proiectul a fost reactivat. Totuși, opoziția ONG-urilor și procesele din instanțe au blocat din nou avansarea. hidrocentrala răstolița
Puse față în față aceste două perspective, se conturează o dilemă greu de rezolvat. Pe de o parte, vorbim despre un proiect energetic verde, capabil să producă anual zeci de gigawați-oră și să reducă, fie și marginal, dependența României de importurile de energie. Pe de altă parte, hidrocentrala ar afecta „iremediabil” o zonă protejată, iar beneficiul adus la nivel național pare, cel puțin statistic, foarte mic.
Dacă hidrocentrala Răstolița ar fi fost cu adevărat vitală pentru independența energetică a țării, finalizarea ei ar fi trebuit să fie realizată în anii ’90 sau 2000, când presiunile europene pentru protecția mediului nu erau la fel de puternice.
Astăzi, când Uniunea Europeană cere simultan energie verde și protejarea biodiversității, România s-a trezit prinsă în propria întârziere istorică. Iar rezultatul este vizibil în instanțe: un proiect aproape finalizat, dar blocat între legislații incompatibile și interese divergente.
Hidrocentrala Răstolița reprezintă oglinda unei tranziții ratate, în care România a oscilat între dezvoltare energetică și protecția mediului, fără să ducă nimic până la capăt.
Un ultim detaliu arată cât de încâlcită e povestea: în urma unui material LumeaPolitică.ro, au apărut acuzații cum că, Roxana Pencea Brădățan, una dintre fondatorii Declic, ar fi reprezentat un potențial motiv de conflict de interese după ce a fost aleasă, pe 22 martie 2021, în Consiliul de Administrație al CooperativaDeEnergie.ro, cu mandat pe șase ani, în timp ce ONG-ul pe care îl conduce contesta proiecte hidro.
Ca și context, CooperativaDeEnergie.ro este prima cooperativă energetică din România care furnizează energie electrică certificată 100% din surse regenerabile.
Contactată de Adevărul, Roxana Brădățan a admis faptul că a fost aleasă în Consiliul de Administrație al Cooperativei, dar neagă faptul că s-ar fi folosit de funcția sa pentru a stopa proiectele hidrocentralelor:
„Articolul care mă acuză că aș fi folosit implicarea mea în Cooperativa de Energie pentru a influența campaniile Declic împotriva hidrocentralelor ilegale este fals și manipulator. Am fost aleasă în Consiliul de Administrație al Cooperativei în martie 2021 și am ocupat această poziție, neremunerată, timp de cinci luni. Cooperativa este un proiect civic, nu o „afacere cu energie” — ci un efort al unor cetățeni care s-au unit pentru a contribui direct la tranziția energetică, prin furnizarea de energie din surse regenerabile. A fost prima inițiativă de acest fel din România. Am ales să mă retrag pentru că, la acel moment, energia furnizată includea și hidroenergie, iar eu susțin ferm că distrugerea râurilor sub pretextul „energiei verzi” nu este un preț acceptabil
sursă: gazetadecluj.ro
Cele două ONG-uri sabotează Romania