Autor: Sorin Roșca Stănescu
Până în urmă cu circa un an, deplângeam faptul că numărul cetățenilor care în mod explicit solicită mai multă suveranitate și, prin aceasta, se pronunță pentru o protecție sporită a interesului și a avuției naționale, era prea mic. Între timp însă lucrurile s-au schimbat. Iar acum, aparent cel puțin, România a trecut în cealaltă extremă. A inflației de suveraniști.
Fără doar și poate, AUR, partidul condus de George Simion într-o manieră extrem de dinamică, reprezintă cel mai puternic și mai convingător curent de tip suveranist din România. A obținut la ultimele alegeri legislative un număr surprinzător de mare de locuri în Parlament. În continuare, prin transferurile efectuate, numărul deputaților și senatorilor AUR a crescut. Atât de mult, încât George Simion și-a propus nici mai mult nici mai puțin decât ca, în perioada imediat următoare, să obțină din acest punct de vedere masa critică pentru ca AUR, fără sprijinul altor partide, să fie capabil să introducă moțiuni de cenzură. Și, extrem de interesant, în ultima vreme mișcarea suveranistă câștigă în mod accelerat noi și noi adepți și se diversifică în mai multe curente de opinie. Care de fapt sunt curente politice. George Simion a reușit să creeze un bloc de partide asociind la AUR și alte vehicule suveraniste, care în final au rolul nu numai de a face AUR mai puternic și mai convingător sub aspect electoral, ci și de a crea o întreagă mișcare națională cu mesaje din ce în ce mai diversificate, mai complexe, toate fiind în esența lor de tip suveranist. În același timp, nu putem să nu remarcăm și o altă realitate, mai recentă, vizând de asemenea dezvoltarea fenomenului suveranist în România. Relativ recent, avocatul Dan Chitic și formațiunea politică pe care acesta o reprezintă au reușit să coaguleze un nou bloc de tip suveranist, diferit, sub aspectul nuanțelor, de AUR, dar care, în esență, transmite în opinia publică același tip de mesaj. Nevoia de suveranitate. Prin aportul adus de acest nou bloc suveranist în planul ofertei politice mișcarea în ansamblul ei are de câștigat. Cu o singură condiție. Aceea de a aduce pentru Chitic, partidul său și pentru ceilalți lideri, partidele lor ori organizațiile lor civice suficient de multe voturi încât la alegeri să poată fi depășit pragul de 5%. Altfel, deși în planul doctrinei politice suveranismul devine mai bogat, mai nuanțat, mai sofisticat, în planul rezultatelor electorale s-ar putea ca, neatingându-se pragul de 5%, să se piardă voturi care altfel s-ar putea duce la AUR.
Același fenomen și în ceea ce privește a treia falangă suveranistă, cea a Dianei Șoșoacă. Aceasta este extrem de dinamică ca personaj politic, uneori prea dinamică, dar, conform ultimelor cercetării de piață, se pare că zbaterea dă roade sub aspect electoral. Nu este exclus să atingă sau chiar să depășească pragul critic de 5%.
Prin urmare, atunci când se va face numărătoarea, începând cu europarlamentarele și continuând cu localele, liderii politici suveraniști, căci iată că avem deja trei asemenea lideri principali, vor putea fi evaluați electoral și astfel vor ști dacă, în continuare, va fi mai profitabil să meargă separat, urmând ca apoi să se transforme într-o mare coaliție sau dacă nu care cumva este cazul să se înscrie pur și simplu la parlamentare în marea mișcare AUR.
Așadar aparent avem o inflație de suveraniști.
sursă: corectnews.com
