Autor: Liviu Man
PLENULUI CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI
Subsemnații Ciulei Leana Mariana şi Moldovan Paul, auditori publici externi ai Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Timiş, prin prezenta:
SESIZARE
Supunem atenției dumneavoastră abuzurile conducerii CC Timiș, săvârşite în ultima perioadă de timp, legat de modul de valorificare a proiectelor rapoartelor de audit, de modul în care se desfășoară concilierile, dar mai ales de modul în care, pur şi simplu se elimină constatările auditorilor din proiectele de audit, în principal cele cu prejudicii sau cu un impact major pentru entitate, iar în cazul în care nu se elimină constatarea în integralitatea ei, se modifică atât constatarea cât şi recomandarea, conducerea CC Timiş transformând recomandările auditorilor, cele cu privire la „, stabilirea întinderii și recuperarea prejudiciilor” în recomandări precum ,,analizarea situației„….,,emiterea de proceduri” şi orice altceva, dar nu „recuperarea prejudiciilor”.
În rândurile de mai jos, vom prezenta situații concrete, care probează cele menționate mai sus, urmare parcurgerii etapei de conciliere a proiectelor rapoartelor de audit, aferente următoarelor entități:
I.
UATM – TIMIȘOARA
În ceea ce priveşte UATM Timișoara, arătăm că, conducerea CC Timiș a anulat constatări cu prejudicii, a căror valoare totală este de peste 150 milioane lei.
Însă, cel mai grav este că, în cuprinsul proiectului raportului de audit financiar, auditorii au arătat că există indicii cu privire la săvârșirea unor fapte prin încălcarea legilor penale, și cu toate acestea, conducerea CC Timiș fie le–a eliminat totalmente din proiect, fie a eliminat prejudiciile și paragrafele care arată existenţa indiciilor pentru penal, iar constatările le–a transformate totalmente, reducându–le la câteva paragrafe, în cuprinsul cărora abaterile grave constatate de auditori, nu se mai regăsesc.
Doamna Preşedinte, domnilor membri ai Plenului Curţii de Conturi a României, când conducerea unei camere de conturi săvârşeşte astfel de abuzuri grave, cu bună ştiinţă şi cu intenție directă şi împotriva interesului public, nu mai poate fi vorba doar despre o eventuală răspundere disciplinară, faptele fiind extrem de grave.
Pentru o mai bună înțelegere, vom prezenta detaliat cele petrecute înaintea concilierilor, dar şi modul în care au decurs cele două concilieri dintre CC Timiş şi UATM Timişoara, cea din data de 16.10.2025 și cea din data de 17.11.2025 precum şi urmările celor două concilieri.
Întrucât, în perioada septembrie-octombrie 2025, colegul Moldovan Paul se afla în concediu medical, urmare unui accident, cele petrecute până la data celei de a doua concilieri, le va relata doar auditorul Ciulei Leana Mariana, cu precizarea că, pentru aspectele ce le voi relata, eu deţin probe, pe care le pot pune la dispoziția dumneavoastră în oricare moment.
În luna august 2025, UATM Timişoara a formulat obiecții scrise față de unele constatări din proiectul raportului de audit financiar, iar eu în calitate de şef de echipă am pregătit draftul minutei de conciliere, în cuprinsul căruia am combătut obiecțiile entității.
Numai că, d-na director m-a contactat telefonic şi mi-a spus că punctul de vedere al auditorilor faţă de obiecțiile entității nu trebuie să apară în minuta concilierii. Am încercat să îi explic că noi auditorii avem obligaţia de a combate obiecțiile entității, dar spre surprinderea mea şi a colegului cu care mă aflam în misiunea de audit, d-na director Balan Adriana a avut o reacție nervoasă, început să țipe la telefon, spunând că în minuta de conciliere nu scriem noi auditorii, și că domnia sa ne-a solicitat un punct de vedere scris, şi nu ne-a solicitat să pregătim minuta de conciliere. Tot în acea convorbire telefonică d-na director ne-a spus că va cere un punct de vedere scris de la Metodologie.
În cele din urmă, d-na director a solicitat punct de vedere de la Metodologie cu privire la modul de întocmire al minutei de conciliere, iar Direcția de Metodologie a și transmis un răspuns scris, numai că, respectivul răspuns d-na director ni l-a citit în ședință, iar când eu l-am solicitat să ni-l pună la dispoziția tuturor
1
auditorilor, d-na director a spus că este corespondența domniei sale cu Metodologia și asta nu-i privește pe auditori.
Convinsă fiind că d-na director urmărea cu orice preț ca punctul de vedere al auditorilor să nu apară în minuta de conciliere, am înștiințat telefonic Departamentul VI, pe d-nul consilier Lazăr Sorin, explicându-i ce intenționează să facă d-na director Balan Adriana.
În respectiva conversație telefonică i-am explicat d-lui consilier de conturi că, după noile modificări aduse Regulamentului Curții de Conturi, rapoartele noastre pot fi contestate în instanță, iar minuta de conciliere este unul dintre documentele care ajunge pe masa judecătorilor. Ori, dacă în conținutul minutei de conciliere, nu va apare și modul în care noi auditorii combatem obiecțiile entității, judecătorii vor judeca strict în baza documentelor pe care le au pe masă, iar în acest mod, Curtea de Conturi va avea toate şansele să piardă procesele în fața entităților, câtă vreme auditorii pur și simplu sunt împiedicați a combate obiecțiile entităților.
Și ca să fim bine înțeleși, la un proiect de 55 de pagini pe care noi l-am scris la UATM Timişoara, aceasta a venit cu obiecții scrise pe 90 de pagini iar la a doua conciliere a venit cu încă 39 de pagini de obiecții scrise, iar nouă auditorilor, d-na director ne interzicea să le combatem.
Domnul consilier Sorin Lazăr a înțeles mesajul meu şi i-a transmis d-nei director Balan Adriana să lase auditorii să combată obiecțiile entității, în continutul minutei de conciliere, iar urmare intervenției d-lui consilier Lazăr Sorin, în minuta de conciliere din data de 16.10.2025, se regăseşte punctul de vedere al auditorilor faţă de obiecțiile scrise ale entității.
Draftul minutei de conciliere care conține, constarea, recomandarea, obiecțiile entității, dar și punctul de vedere al auditorilor faţă de respectivele obiecții, eu l-am transmis d-nei director cu o săptămână înainte de data concilierii.
Numai că, d-na director nu a găsit timp să se întâlnească cu echipa de audit spre a analiza împreună punctele de vedere ale auditorilor faţă de obiecțiile entității, decât în data de 15.10.2025, adică în ziua premergătoare concilierii, la ora 15, după ce la ora 14 toți auditorii CC Timiş ne-am întâlnit să o sărbătorim pe fosta șefă de serviciu, care a ieşit la pensie.
În timpul discuțiilor din data de 15.10.2025, d-na director ne-a spus că nici una dintre constatările cu prejudicii nu va rămâne, cu excepția unei singure constatări unde, la un ordonator terțiar de credite (un liceu), am calculat penalități, pentru plăți efectuate în avans către EON GAZ.
D-na director ne-a spus încă din data de 15.10.2025 că unele constatări pur și simplu le va elimina din proiect, iar pentru alte constatări, va reformula recomandările, pentru că nu este de acord cu prejudiciile.
În data de 16.10.2025, a avut loc prima conciliere cu UATM Timisoara, dar concilierea s-a transformat rapid într-un adevărat circ.
Pe parcursul şedinţei de conciliere, la care au participat conducerea CC Timiş, echipa de audit, dar şi 15 persoane din partea UATM Timişoara, d-na director Balan Adriana, a avut nu doar un comportament nedemn pentru funcția de director al CC Timiș, ci d-na director a avut un comportament agresiv din punct de vedere verbal, față de mine ca și auditor, dar şi faţă de unii dintre reprezentanții entității, cu ieșiri nervoase pe parcursul întregii concilieri, când nu doar că a ridicat tonul, dar pur și simplu a urlat la mine, dar și la şefa serviciului de salubrizare din Primăria Timişoara, şi toate acestea, în prezența celor 15 reprezentanți ai UATM Timișoara.
Pe tot parcursul concilierii, d-na director nu mi-a permis să explic entității de ce nu putem fi de acord cu obiecțiile scrise de domniile lor, spunându-mi în prezența tuturor participanților, că eu am vorbit suficient 4 luni de zile, cât a durat misiunea de audit de la UATM Timişoara, și că acum să o las pe domnia sa să vorbească şi să-şi exercite funcția de director.
Doamna Preşedinte, domnilor membrii ai Plenului, lucrez în Curtea de Conturi a României de 23 de ani, dar ceea ce s-a întâmplat la ședința de conciliere cu UATM Timișoara, din data de 16.10.2025, nu s-a întâmplat nici măcar pe vremea fostului director Popovici, pentru că nici măcar acesta nu şi-a permis ca, în prezența reprezentanților entității, să urle la auditori, în modul în care a făcut-o d-na dir Bălan Adriana.
Mai mult, pe parcursul întregii concilieri, d-na director nu a mai fost directorul CC Timiș, ci a devenit avocatul UATM Timişoara, vorbind în numele entității, şi încercând permanent să mă umilească în fața tuturor celor prezenți la conciliere.
La finalul concilierii, după ce reprezentanții entității s-au retras, d-na dir. Balan Adriana s-a arătat foarte deranjată, spunându-i d-nei dir. adjunct Pârvuț Rafaela, că este foarte obosită şi nervoasă, că cei de la primărie au venit nepregătiți, şi a trebuit domnia sa să vorbească în locul lor.
De asemenea a întrebat-o pe d-na director adjunct să-i confirme dacă a țipat chiar aşa de tare în timpul concilieri, iar d-na director adjunct i-a confirmat, în prezența mea, că da, au fost momente când a pierdut totalmente controlul, şi a țipat foarte tare.
2
D-na Preşedinte, domnilor membrii ai Plenului, pe lângă cele prezentate mai sus, vă rog să analizați structura minutei de conciliere din data de 16.10.2025, pentru că în timpul concilierii, d-na director mi-a cerut ca, din minuta concilierii să şterg constatările, recomandările și punctul de vedere al entității, dictându-mi ce să scriu în minuta de conciliere, iar în rândurile de mai jos, voi prezenta partea de început a minutei de conciliere din 16.10.2025, de la UATM Timişoara.
„}
Toți participanții la ședința de conciliere își exprimă acordul privitor la modul de întocmire al minutei concilierii, în sensul că aceasta va cuprinde:
Titlul constatării- fără descrierea constatării;
Referire la punctul de vedere al entității care a fost comunicat către CC TIMIȘ și înregistrat sub nr. CCTM/2025-57536/21.08.2025;
Punctul de vedere/clarificările auditorilor care au consemnat constatările în proiectul raportului; Sinteza discuțiilor din cadrul ședinței de azi;
De asemenea, participanții la prezenta întâlnire îşi exprimă acordul cu privire la parcursul ședinței, în sensul că, vor participa pe rând, în funcție de constatările ce vor fi prezentate reprezentanții entităților care au un interes direct privitor la acestea”.
Citind partea de început a minutei concilierii, se pune următoarea întrebare?
–
de când un director de cameră de conturi își permite să modifice forma unui document care a fost aprobată de Plenul Curții de Conturi?
–
de când un director de cameră de conturi cere acordul participanților la conciliere, pentru forma minutei de conciliere?
ce se mai înțelege din minuta de conciliere când în minută nu se mai regăsește constatarea, nu se mai regăseşte recomandarea, nu se mai regăseşte punctul de vedere al entității, știut fiind faptul că, așa cum am menționat şi în rândurile de mai sus, minuta concilieri este un document important care, în situația depunerii unei contestaţii în instanţă de către entitate, aceasta este o piesă importantă la dosarul cauzei?
Arăt că, minuta de conciliere din data de 16.10.2025 se află în SPID, deci cele consemnate de mine în prezenta sesizare pot fi verificate, iar concluzia primei concilieri a fost aceea că ședința de conciliere se va relua la o dată ulterioară.
Pentru cea de a doua conciliere din data de 17.11.2025, auditorii Ciulei Leana Mariana şi Moldovan Paul, împreună am pregătit Proiectul raportului de audit și Proiectul scrisorii către management, în care am avut în vedere aspectele discutate la prima conciliere, şi le-am transmis pe email d-nei director Balan Adriana, cu o săptămână înainte de data concilierii, mai precis în data de 10.11.2025.
Draftul Minutei de conciliere, pentru data de 17.11.2025, l-am întocmit tot noi auditorii, respectând modelul tipizat al minutei de conciliere, și l-am transmis pe email, d-nei director, cu o zi înainte de conciliere.
Numai că, pentru cea de a doua conciliere, din data de 17.11.2025, d-na dir Balan Adriana a întocmit domnia sa minuta de conciliere, în conținutul căreia din nou, domnia sa nu a mai menționat constatarea, nu a mai menționat obiecțiile entității, dar de data aceasta, nu a mai menționat nici punctul de vedere al auditorilor care au combătut obiecțiile entității, ci a menționat doar recomandările inițiale ale auditorilor, punctul de vedere al domniei sale și al d-nei director adjunct şi recomandările reformulate de către d-na director Balan Adriana însă, nici una dintre recomandările d–nei director nu mai prevede recuperarea prejudiciilor.
Prin urmare, acum se înțelege exact motivul pentru care d-na director Balan Adriana a dorit a se relua concilierea la UATM Timişoara, şi nu a dorit a se trage concluzia finală la prima conciliere, deoarece în minuta de la prima conciliere se regăsea punctul de vedere al auditorilor, lucru pe care d-na director nu la dorit cu nici un chip, şi contrar celor comunicate chiar de către d-nul consilier de conturi Lazăr Sorin, în minuta celei de a doua concilieri, d-na director Balan Adriana a refuzat să mai preia și argumentele auditorilor faţă de obiecțiile entității.
Legat de modul în care s-a derulat cea de a doua conciliere, arătăm că, în timpul concilierii, nici un auditor nu a luat cuvântul spre a-și exprima un punct de vedere, doar d-na director a citit din propria minută de conciliere concluziile domniei sale și ale d-nei director adjunct, recomandările modificate, prin care se anulau prejudiciile sau în unele cazuri, explica domnia sa că, respectivele constatări nici măcar nu vor mai apare în Raportul de audit financiar final.
3
Pe parcursul întregii concilieri, dialogul a fost doar între d-na director Balan Adriana şi primarul UATM Timişoara d-nul Fritz Dominic, iar după fiecare concluzie, d-na director îl întreba pe d-nul primar dacă este bine cum a formulat domnia sa recomandarea, d-nul primar chiar intervenind în unele locuri, spunând că sunt deja foarte multe proceduri recomandate, d-nul primar neştiind că, d-na director anulând prejudiciile, nu avea ce recomandări să reformuleze, aşa încât, aproape la fiecare constatare, recomandările d-nei director încep cu:… „să se analizeze…,, și „să se întocmească proceduri…etc”.
Precizăm că, noi auditorii Ciulei Leana Mariana și Moldovan Paul, am refuzat să semnăm Minuta ședinței de conciliere din 17.11.2025, prin care s–au anulat prejudicii de peste 150 de milioane lei.
Important de reținut este și faptul că, Proiectul Raportului de audit de la UATM Timișoara a fost revizuit de către întreaga conducere de la nivelul CC Timiș, înainte să fie transmis entității, iar în urma revizuirii, conducerea CC Timiş a constatat că Proiectul Raportului de audit financiar de la UATM Timişoara este bine fundamentat, drept pentru care, l-a transmis entității fără să facă nici o modificare majoră.
Prin urmare, întrebarea este: – de ce conducerea CC Timiş, după ce a validat un proiect, trei luni mai târziu, aceiași conducere anulează aproape în întregime proiectul, pentru că prin anularea a peste 150 milioane lei prejudicii, practic putem spune că s-a desființat întregul proiect al raportului de audit.
Tot pentru o mai bună înțelegere, în rândurile de mai jos, dorim să supunem atenției dumneavoastră ce înseamnă revizuirea documentelor și a proiectelor rapoartelor de audit.
Un prim aspect este acela că, termenul de revizuire nu se regăseşte în primele două acte normative, cele mai importante ale Curții de Conturi a României și anume, Legea 94/1992 și Regulamentul intern (RAPE), ci termenul de revizuire apare doar în Manualul de audit, document intern, nepublicat în Monitorul Oficial.
Cu toate acestea, revizuirea proiectelor de către conducerea camerelor de conturi este o etapă absolut necesară, dar această etapă de revizuire trebuie interpretată și aplicată în mod corect, dar mai ales, cu bună credință, aşa încât, să nu se ajungă în situația în care, conducerea camerelor, sub umbrela termenului de ,,revizuire” să meargă până acolo încât, pur și simplu să elimine constatările auditorilor, mai ales cele cu prejudicii și cu indicii privind săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale, aşa cum s-a întâmplat cu proiectul raportului de la UATM Timişoara.
Revizuirea presupune în primul şi în primul rând verificarea corectitudinii articolelor de lege menționate de auditori ca fiind încălcate, iar dacă este cazul, conducerea poate chiar adăuga și alte articole de lege încălcate, pe care posibil auditorii au omis a le menționa, revizuirea presupune corectarea unor eventuale erori de calcul sau chiar a unor eventuale erori gramaticale… etc.
Însă, revizuirea nu dă dreptul conducerii camerelor de conturi să elimine pur și simplu constatări ale auditorilor, sau să le transforme așa încât, să nu se mai înțeleagă gravitatea abaterilor, cu atât mai mult când, este vorba de prejudicii dar și de indicii cu privire la săvârșirea unor fapte prin încălcarea legilor penale!
Precizăm că, nu există nici un text de lege și nici o prevedere internă a Curții de Conturi a României prin care să se menţioneze textual că, directorii camerelor de conturi au dreptul de a anula constatări ale auditorilor, mai ales când este vorba de prejudicii importante şi indicii de săvârşirea unor posibile fapte penale.
În concluzie, nimeni nu are dreptul de a se folosi de termenul de „,revizuire” cu rea credință și în scopul de a anula prejudicii de sute de milioane de lei, si de a evita sesizarea organelor de urmărire penală.
De asemenea, un alt aspect extrem de important, pe care conducerea CC Timiş pur şi simplu l-a ignorat, este faptul că, potrivit prevederilor art. 30 din Regulamentul Curții de Conturi, pentru municipiile reședință şi pentru consiliile județene, competența analizării şi aprobării Rapoartelor de audit, revine strict Plenului Curții de Conturi şi nicidecum conducerilor camerelor de conturi;
Dacă camerele de conturi teritoriale ar avea competența de a anula constatările auditorilor inclusiv pentru Proiectele întocmite la nivelul municipiilor reşedinţă/consiliilor județene, atunci nu mai există nici o diferență între modul de valorificare şi aprobare al Proiectelor întocmite la nivelul comunelor şi cele întocmite la nivelul municipiilor reşedinţă/consiliilor județene, ori art. 30 din Regulament face o diferentă clară între cele două categorii de unităti administrativ teritoriale;
În prezent, concilierea este deja încheiată, iar conducerea CC Timiş a transformat proiectul raportului exact după cum a dorit UATM Timişoara, eliminând fie integral constatarea, fie transformând constatarea și eliminând prejudiciile, dar eliminând și paragrafele în care auditorii menționează textuală că există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale, modificând inclusiv opinia consemnată de
4
auditori, aşa încât, în cele din urmă, conducerea UATM Timişoara s-a arătat foarte mulțumită și a semnat minuta concilierii fără a avea puncte de vedere divergente.
Prin acest mod de lucru, conducerea CC Timiş nu a făcut altceva decât a luat dreptul Plenului de a analiza şi a decide pentru fiecare constatare consemnată de auditori în proiectul raportului, punând Plenul în fața faptului împlinit, și comunicându-i un proiect de raport care nu mai reflect sub nici o formă abaterile constate de auditori.
Domnilor membri ai Plenului, faptele doamnelor directoare de la CC Timiș constituie un abuz extrem de grav, împotriva interesului public, dar şi un act de manipulare a Plenului, pentru că domniile lor au pus pe masa Plenului un proiect care nu reflectă realitatea celor constatate de auditori, știind că Plenul, de regulă analizează forma finală a proiectului, cea comunicată de către conducerea camerelor.
Pentru ca dumneavoastră, membrii Plenului să nu fiți manipulați de către conducerea CC Timiş, tocmai din acest motiv, noi auditorii am decis să depunem această sesizare, arătând că, în prezent, Plenul nu are altă soluție decât reluarea concilierii cu UATM Timişoara, dar la nivelul Plenului și pornind de la proiectul raportului şi proiectul scrisorii de management de după prima conciliere, pe care auditori le-au încărcat în SPID dar pe care le vom anexa şi la prezenta sesizare.
În plus de cele menționate mai sus, arătăm că, pentru a putea desființa Proiectul Raportului de audit financiar de la UATM Timișoara, d-na director Balan Adriana a simţit că ar mai avea nevoie de un răspuns de la un alt departament, de data aceasta de la Direcția de Control al Achizițiilor Publice din cadrul Curții de Conturi – DCAP.
Astfel că, cu adresa nr. CCTM\2025-52203\30.07.2025, d-na director Balan Adriana a solicitat un punct de vedere de la DCAP, cu privire la unele constatările de la UATM Timișoara, iar DCAP a răspuns scris comunicând o Notă, care nu deţine un număr de înregistrare și față de care, auditorii şi-au exprimat un punct de vedere, pe care îl vom anexa la prezenta sesizare, împreună cu adresa de la DCAP.
Facem precizarea că, DCAP este îndrituit în a efectua verificări strict pentru etapa privind procedura de achiziție publică şi nu are competenţă în a verifica modul de executare a contractului, ori în proiectul raportului de audit de la UATM Timişoara, auditorii au constat nu doar vicii ale procedurii de achiziții publice, achiziții care unele au fost efectuate chiar în anul 2019, fiind vorba despre acorduri cadru, şi aferent cărora nici măcar amenzi nu mai puteau fi date ci, auditorii au constatat prejudicii, efectuând verificări atât asupra etapei de achiziție publică, dar şi a modului de executare al contractului, constatând că într-adevăr, pentru unele contracte, entitatea a plătit prețuri nejustificat de mari, iar cauzele sunt diferite de la o constatare la alta.
Faptul că, contractele respective s-au încheiat în urma unei licitații pe SEAP, aceasta nu înseamnă că respectivele contracte, în mod automat sunt și legal încheiate, sub toate aspectele, și la prețurile corecte.
Potrivit unui astfel de raționament eronat, Curtea de Conturi și-ar pierde însăși obiectul activității sale, ori potrivit prevederilor art 1, alin (1) din LEGE nr. 94/1992, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, auditorii urmărind, prin procedurile de audit intern, atât realitatea cât și legalitatea cheltuielilor efectuate din bugetul consolidat al statului.
Mai mult, pentru absolut toate prejudiciile calculate la UATM Timişoara, ca urmare a faptului că s-au constatat prețuri ale unor contracte nejustificat de mari, auditorii au avut în vedere inclusiv prevederile Hotărârii Plenului Curții de Conturi a României nr. 462/14.12.2017, în anexa căreia se face următoarea precizare:
În cazul în care, însă, prețurile unitare din oferta financiară sunt ridicate comparativ cu prețurile de pe piață (preţurile din contractele atribuite în perioada analizată, regăsite pe SEAP), se pune problema supraestimării valorii lucrării ce se dorește a se achiziționa și a acceptării unei oferte care include prețuri unitare ale materialelor/serviciilor nejustificat de mari, ceea ce poate avea ca și consecință o pagubă pentru autoritatea contractantă”.
Parte din constatările auditorilor se regăsesc în situația supraestimării valorii serviciilor/bunurilor achiziționate, care includ prețuri nejustificat de mari, prețuri care deja au fost plătite și care, pe cale de consecinţă, au condus la prejudicierea bugetului, adică la o pagubă a autorității contractante.
Auditorii precizează că, nici un contract de achiziție publică, inițiat în SEAP, nu ar putea fi încheiat de către o entitate publică la prețuri nejustificat de mari dacă, atunci când inițiază procedura de achiziție în SEAP, entitatea publică estimează un preț corect, al respectivelor servicii/lucrări/bunuri.
Când însă, o entitatea publică menționează în SEAP prețuri extrem mari ale unor servicii/lucrări/bunuri, prețuri pe care nici măcar nu le poate justifica, pentru că entitatea nu deține documente din care să reiese cum s–a ajuns la respectivele prețuri pe care le–a publicat în SEAP, entitatea publică este direct răspunzătoare, iar asupra unor astfel de fapte, auditorii sunt obligați a arăta că există indicii cu privire la săvârșirea unor fapte prin încălcarea legilor penale, dacă nu cumva pot exista chiar indicii cu privire la existenţa unor posibile fapte de corupție.
5
Arătăm că, există nenumărate situații în care, procedura de licitație să fie aparent legală și cu toate acestea, să se constate că entitatea publică a efectuat achiziții publice la prețuri nejustificat de mari, situații pe care DCAP nu le mai analizează, întrucât verificările DCAP se opresc la finalizarea procedurii de licitație publică adică la încheierea contractului, comparativ cu verificările auditorilor care continuă inclusiv asupra etapei de execuție, în cadrul cărei se analizează inclusiv plățile efectuate.
Prin urmare, DCAP nu are competenţa în a se pronunța asupra constatărilor auditorilor care au constatat nu doar prejudicii de peste 150 de milioane de lei, dar au arătat și existența indiciilor cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale.
Însă, d-na director Balan Adriana a știut exact ce urmărește și anume, anularea tuturor prejudiciilor de la UATM Timişoara, și pentru a nu risca prea mult, pur şi simplu s-a folosit de cele două departamente, crezând că, într-o bună zi, dacă v–a fi întrebată de către alte instituții ale statului, de ce a desfiintat constatări cu prejudicii de milioane de lei. în detrimentul interesul public, va arunca toată responsabilitatea pe seama celor două departamente, scoţând în față răspunsurile date de cele două departamente.
Să nu uităm că, d-na director Balan Adriana nu este economist de profesie ci este chiar jurist, iar dacă d-na director ar fi avut suficiente și temeinice argumente juridice cu care să poată desființa constatările de la UATM Timişoara, ar fi făcut-o înainte să trimită proiectul către entitate, ori nu a făcut-o, ceea ce arată că domnia sa ştia foarte bine că absolut toate constatările auditorilor sunt corecte și bine fundamentate, motiv pentru care, a încercat a-şi crea un scut, din răspunsurile date de cele două departamente.
Subliniem că, pentru forma finală, a Proiectului raportului de audit financiar şi a Proiectul scrisorii de management de la UATM Timişoara, auditorii Ciulei Leana Mariana şi Moldovan Paul nici măcar nu au mai fost chemaţi pentru a le semna, înainte ca acestea să fie trimise către Plen, deşi auditorul Ciulei Leana Mariana. a fost chiar şef de echipă. Evident că noi nu am fi semnat acel proiect de raport cu care nu suntem de acord, doar că conducerea CC Timiș a vrut să evite ca noi auditorii să mai scriem – NU SEMNEZ- așa cum am făcut cu minuta celei de a doua concilieri.
Pentru că la prezenta sesizare anexăm inclusiv proiectele rapoartelor de audit atât ale auditorilor cât şi cel transformate de doamnele directoare, în prezenta sesizare vom exemplifica foarte pe scurt constatările eliminate din proiect sau ale căror prejudicii au fost anulate:
– constatarea de la Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr.Victor Babeş Timişoara, unde auditorii au constatat un prejudiciu de 7,5 milioane lei, ca urmare a achiziționării de aparatură medicală la preţuri mult supraevaluate, pentru această constatare auditorii implicând și ANAF București și demonstrând că, prețul aparatelor de la intrarea în țară și până la intrarea în spital a crescut de 5-6 ori sau chiar de 8,55 ori, iar această crește a prețurilor, în unele cazuri realizându-se în câteva zile sau săptămâni. Toate acestea au fost posibile doar datorită spitalului, care la inițierea procedurii de achiziție publică, a menționat în SEAP preţuri nejustificat de mari ale aparatelor, prețuri pe care nu a putut să demonstreze cum a ajuns la ele, ba mai mult, auditorii au demonstrat că, urmare unui studiu al pieței pe SEAP efectuat chiar de spital, s-au obținut prețuri de 4-5 ori mai mici, şi cu toate acestea, spitalul nu a ținut cont de prețurile rezultate din studiul pieței pe SEAP, şi la inițierea licitației, a menționat în SEAP prețuri de 4-5 ori mai mari față de cele obținute la studiul pieței, faptă deosebit de gravă. Explicația conducerii spitalului fiind aceea că spitalul deține un proiect tehnic al noului corp de clădire ce urmează a fi realizat, și acolo proiectantul ar fi menționat și o valoare totală a dotărilor, justificare inacceptabilă, câtă vreme era deja un studiul al pieței pe SEAP.
Conducerea CC Timiş a trunchiat întreaga constatare, lăsând doar câteva rânduri, așa încât, dumneavoastră membrii Plenului nu veți mai înțelege absolut nimic din gravitatea faptelor prezentate de auditori, conducerea anulând inclusiv prejudiciul de peste 7,5 milioane lei, dar și indiciile de penal.
Una dintre firmele care a vândut aparatele medicale Spitalului Clinic de Boli Infecțioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara este firma Kral Medical Solutions SRL, care în anul 2023, a înregistrat un profit net de 24.681.789 lei, iar în anul 2024, aceeaşi firmă, a înregistrat un profit net de 75.976.725 lei, practic triplându-şi profitul într-un singur an, din contracte cu instituții publice precum spitalele, timp în care, tot în anul 2024, Guvernul României a accesat peste 60 de miliarde din Rezerva Statului, pentru a acoperii toate cheltuielile şi ducând deficitul bugetar spre 10% din PIB.
Rolul nostru, al Curții de Conturi a României, este acela de a identifica unde se produc astfel de cheltuieli nelegale, care împovărează bugetul țări, și adâncesc țara în criză financiară, iar proiectul raportului de audit de la UATM Timişoara, cel întocmit de auditori, din punctul acesta de vedere, este o oglindă clară.
6
-constatarea privind contractele de delegare de gestiune aferente serviciilor de dezinsectie/deratizare, încheiate de UATM Timişoara cu firma SC Coral Impex SRL, dintre care, unul dintre contracte este în valoare de peste 20 de milioane lei, încheiat fără publicare pe SEAP, prin negociere directă cu operatorul, ale cărui prețuri, în luna septembrie 2023, au fost de 11,5 ori mai mari față de prețurile pe care, acelaşi operator SC Coral Impex, le-a menționat în SEAP în luna iunie 2023, adică cu doar 3 luni înainte de încheierea unui contract prin negociere directă.
Pentru cel de al doilea contract de delegare de gestiune a serviciilor de dezinsectie/deratizare, de data aceasta încheiat prin licitație în SEAP, al cărui valoare este de 80.574.573 lei pentru 5 ani, adică de 16.114.915 lei cu TVA/an, auditorii au constatat că prețul este de aproximativ 4 ori mai mare față de sumele plătite de primărie către aceiași firmă SC Coral Impex în anul 2023, în baza contractului anterior. Analizând contractul, auditorii au constatat cheltuieli de milioane de lei, pe care firma le-a menționat în ofertă, precum cheltuielile de deplasare şi cheltuieli de monitorizare, pe care firma nu le-a putut justifica că le-a înregistrat cu adevărat, nepunînd la dispoziția primăriei decât o singură factură de cazare la hotel, cu valoare nesemnificativă faţă de sumele de cazare decontate de primărie.
Din nou, conducerea CC Timiș a trunchiat constatarea, a desființat un prejudiciu total de 10,3 milioane lei, iar Plenul nu mai are acces la aspectele grave menționate de auditori în proiectul raportului.
-constatarea privind acordul cadru încheiat cu Horticultura SA. O altă constatare pe care conducerea CC Timiş a eliminat-o totalmente din proiectul raportului transmis către Plen este cea referitoare la contractul încheiat de către UATM Timişoara cu HORTICULTURA S.A ( societatea primăriei), unde auditorii au constatat un prejudiciu de peste 16,2 milioane lei, datorită faptului că, primăria a încheiat acordul cadru la prețuri calculate ca medie a preturilor altor firme participante la licitatie și nu la pretul cel mai mic, deși Consiliul Local Timişoara a emis HCL nr. 471/2019, pentru SC HORTICULTURA S.A, în cuprinsul căreia se precizează că prețurile se vor stabili conform prevederilor legale în vigoare, în cuantum mai mic sau cel mult egal cu tarifele pe operațiuni rezultate în urma licitației pentru celelalte loturi.
Exact aceiași speţă a fost scrisă și în anul 2021, de o altă echipă de auditori, când UATM Timişoara a contestat măsura în instanţă, iar instanța a dat câştig de cauză Curții de Conturi. Mai mult, în instanță, Curtea de Conturi a fost reprezentată chiar de către d-na jurist Balan Adriana, actualmente director, ceea ce complică situaţia, întrucât acest aspect arată că, d-na director cunoştea speța și cunoştea și decizia definitivă a Curții de Apel Timişoara, şi cu toate acestea, și-a permis să elimine totalmente constatarea, aspect deosebit de grav, având în vedere atât dimensiunea prejudiciului calculat de auditori de peste 16,2 milioane lei, dar și pentru faptul că, demersurile d-nei director de a anula prejudiciile au fost făcute în cunoștință de cauză, cu intenție directă și nicidecum dintr-o eroare. La prezenta sesizare vom anexa inclusiv hotărârile judecătoreşti.
-constatarea privind subvenția acordată SC Colterm SA, constatare simplă, întrucât SCHEMA DE AJUTOR DE STAT din 1 iulie 2014, aferentă perioadei 2014-2028, prevede o limită maximă a ajutorului de stat de 15 milioane euro, echivalentul a 74.611.500 lei, însă UATM Timișoara, contrar limitei legale a subvenţiei impusă de legiuitor, a plătit subvenții către SC Colterm SA suma de 169.761.108 lei, adică cu 95.149.608 lei peste limita legală.
D-na director a anulat prejudiciu, deși textul de lege este cât se poate de clar, iau suma cu care s-a depășit limita subvenției impusă de legiuitor este una colosal de mare de 95.149.608 lei, această societate Colterm SA beneficiind în fiecare an de sute de milioane de lei subvenții de la primărie și cu toate acestea, în prezent află în insolvență, ceea ce ridică multe semne de întrebare cu privire la modul în care au fost cheltuite subvențiile de la primărie de sute de milioane de lei.
-constatare privind subvențiile acordate Societății Metropolitane de Transport Timișoara (SMTT), şi nu Societatea de Transport Public Timişoara (STPT) care este operatorul serviciilor de transport local. Într- un cuvânt, UATM Timişoara a dispus plata subvențiilor pentru transport în sumă de 107.776.753 lei către un ADI, SMTT fiind o asociație, care nu are calitatea de operator economic al serviciilor de transport local, dar ceea ce este și mai grav este că a dispus plata într-un cont deschis la bancă comercială şi nu în trezorerie, iar în cele din urmă, SMTT a reținut 10% din subvenția acordată pentru STPT, ceea ce este nepermis de lege, subvențiile având un regim special. Auditorii au stabilit prejudiciu procentul de 10% din valoarea subvenției, întrucât SMTT nu are dreptul de a beneficia de subvenții, aceasta având dreptul legal doar de a beneficia de cotizațiile membrilor. Procentul de 10% din subvenția de 107.776.753 lei, care este de asemenea o sumă de ordinul milioanelor de lei, pe care SMTT 1-a primit în mod nelegal, dar și plata subvenției către o asociație precum SMTT, într-un cont comercial, și nu către operatorul de servicii, fiind astfel schimbată destinația subvențiilor, au determinat auditorii să arate existența indiciilor de penal. Arătăm că această constatare auditorii
7
au revizuit-o înaintea primei concilieri, urmare obiecțiilor formulate dar şi datorită faptului că auditorii au constatat ulterior că plata subvențiilor s-a efectuat într-o bancă comercială, informând entitatea la prima conciliere despre forma revizuită a constatării.
Pentru a se înțelege gravitatea faptelor, de această dată vom menționa mai jos inclusiv prevederile pct 5.8.2 din Normele de aplicare ale OUG 146/2002, cu precizare că, deși aceasta este o abatere extrem de gravă, conducerea CC Timis pur si simplu a eliminat întreaga constatare a auditorilor din proiect.
„5.8.1. Ordonatorii de credite bugetare pot dispune virarea subvențiilor și a transferurilor cuvenite regiilor autonome, societăţilor sau companiilor naţionale şi societăților comerciale cu personalitate juridică numai în contul 50.70 „Disponibil din subvenţii şi transferuri„, deschis pe numele acestora la unitățile trezoreriei statului, dacă legea nu prevede altfel”.
5.8.2. Regiile autonome, societățile sau companiile naționale și societățile comerciale, care beneficiază de transferuri şi subvenții de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete, au obligația deschiderii contului 50.70 „Disponibil din subvenţii şi transferuri” la unitățile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregistrate fiscal. Sumele primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete, reprezentând transferuri şi subvenții, vor fi utilizate pe răspunderea titularilor contului numai în scopul pentru care au fost destinate”.
– constatarea cu privire la contractul încheiat cu SC PRINTOPIA SRL, pentru serviciile de management pentru imprimare MPS, copiere, fax, scanare documente, respectiv chirie echipamente, unde auditorii au constatat că UATM Timişoara, la licitație a declarat câștigătoare SC PRINTOPIA SRL, care a avut o ofertă de preț aproape dublă față de cea de a doua firmă participantă la licitație, motivul fiind unul de neimaginat şi anume că, SC PRINTOPIA SRL, care la acea dată avea 5 angajați, și-ar fi asumat că montează 40 de imprimante într-o zi, timp în care cea de a doua firmă, care avea prețurile la jumătate, adică SC ETA2U SRL, care la acea dată avea peste 500 de angajați, a menționat că termenul de livrare/instalare este de maximum 20 zile. După ce primăria a declarat câştigătoare firma SC PRINTOPIA SA, ce cu prețurile duble, pe motiv că ar avea nevoie ca cele 40 de imprimante să fie instalate într-o zi, primăria a emis ordinul de începere al lucrărilor după 49 de zile. În concluzie, primăria nu avea nici o urgență și nici un motiv spre a declara câştigătoare o firmă cu preţurile cele mai mari, motiv pentru care auditorii au stabilit prejudiciu diferența de preț dintre cele două oferte, raportat la sumele plătite efectiv, prejudiciul fiind de 1.098.942 lei, dat pe care, din nou, conducerea CC Timiş pur şi simplu l-a anulat din proiectul raportului.
-Constatarea privind plățile efectuate de UATM Timişoara către RETIM SA, unde auditorii au constatat că, în anul 2024, din bugetul UATM Timişoara s-a plătit către RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A suma de 17.602.401 lei, reprezentând c/val serviciilor de colectare a deşeurilor abandonate dar şi a celor depuse de cetățeni, în cele 4 centre de colectare ale primăriei. Întrucât la nivelul primăriei nu existau documente care să poată proba realitatea serviciilor prestate de RETM SA, angajații primăriei au solicitat documente în plus de la RETIM SA, la care primăria este acționar 50%. Spre surprinderea noastră a auditorilor, am constatat că RETIM SA a refuzat să pună la dispoziția acționarului documentele solicitate, moment în care, auditorii au solicitat sprijinul ANAF București- Marii Contribuabili. După nenumărate telefoane și rugăminți adresate ANAF, am primit răspunsul, dar am constatat că deși ANAF București a răspuns în termen, ANAF Timişoara- Mari Contribuabili, a ținut răspunsul în sertar vreme de peste 20 de zile, acesta fiindu-ne comunicat la câteva zile după închiderea misiunii. Cu toate acestea, auditorii au revizuit constatarea înainte ca proiectul să fie transmis către primărie, întrucât în procesul verbal întocmit de ANAF scrie clar următoarele:
,,Facem mențiunea că în totalul iesirilor din centrul de colectare Torac, în cantitatea totală de 22.029 tone, sunt cuprinse și ieşirile aferente intrărilor din activitatea de închiriere containere pe bază de comandă/contract de la persoane fizice/juridice în cantitate de 10.920 tone”.
„Întrările în deponeul Ghizela sunt evidențiate de societate (așa cum rezultă din documentele puse la dispoziție de către reprezentanții societății) pe cod de deșeu, astfel încât în totalul cantitativ al deșeurilor intrate sunt cuprinse atât cantitățile din activitatea de colectare deșeuri aferente UATM, cât și din activitatea de închiriere containere pe bază de închiriere contract de la persoane fizice/juridice și sunt în cantitate totală de 22.029 tone.
Întrucât, în cantitatea de 22.029 de tone deşeuri depuse la deponeul Ghizela, 10.920 tone nu sunt deșeuri ce aparțin primăriei, ci sunt deşeuri provenite de la persoane fizice/juridice, reiese că deșeurile care aparțin primăriei sunt chiar diferența dintre totalul de 22.029 tone- 10.920 tone, adică 11.109 tone.
8
Numai că, primăria a plătit către RETIM c/val a 18.663,3 to, motiv pentru care, auditorii au stabilit prejudiciu pentru plățile efectuate peste cantitatea de 11.109 tone, valoarea prejudiciului fiind de 7.359.371 lei. Din nou, Conducerea CC Timiş a anulat prejudiciul deşi auditorii au arătat inclusiv existența indiciilor de penal.
Constatarea privind plata dublă a sumei de 2.643.693 lei, către Colterm SA și a doua oară către OTP Bank România, care a executat silit primăria. Arătăm că, OTP Bank România avea un contract de cesiune de creanțe încheiat cu Colterm SA, contract acceptat de primărie, unde primăria se angajează că suma de 38.985.952 lei, sumă ce o datora Colterm SA, o va plăti direct către OTP Bank România și nu către Colterm. Numai că, UATC Timişoara nu a plătit nici un leu către OTP Bank România, pe motiv că plata era din contul de subvenţii şi nu o putea efectua într-un cont de bancă comercială, (deși la SMTT tocmai am arătat că a plătit subvenții de peste 107 milioane lei în bancă comercială și unei asociații care nu avea drept să beneficieze de subvenții). Întrucât Colterm SA a intrat în insolvență, suma de 2.643.693 lei, pe care a primit–o de la primărie nu a mai virat-o către OTP Bank România, iar OTP Bank România a executat silit respectiva sumă. În motivarea sentinței, instanţa de judecată arată că UATM Timişoara a recunoscut că a efectuat plățile în contul Companiei Locale de Termoficare Colterm S.A, adică într-un alt cont decât cel menționat de cesionară, instanța precizând în sentință că UATM Timişoara a efectuat plata către Colterm S.A: „în dispretul obligatiilor care îi incumba în calitatea sa de debitor cedat al său”. Auditorii au constatat un prejudiciu de 2.643.693 lei, la care s-au adăugat cheltuielilor judiciare în sumă de 372.068 lei şi beneficii nerealizate în sumă de 331.733 lei, astfel încât, valoarea totală a prejudiciului este de 3.347.495 lei. Auditorii au formular recomandarea …,,stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia” însă d–na director Balan Adriana a schimbat recomandare în
Continuarea demersurilor inițiate pentru recuperarea sumei achitate prin executare silită și extinderea acestora în vederea recuperării integrale a prejudiciului, prin includerea în demersurile de recuperare atât a debitului principal de 2.643.693 lei, cât și a cheltuielilor de executare suportate, precum și a accesoriilor aferente„.
Prin această recomandare, entitatea are obligația de a continua demersurile, în vederea recuperării prejudiciului, iar dacă primăria nu va recupera prejudiciul, aceasta se va justifica că a îndeplinit recomandare, întrucât a continuat demersurile, dar Colterm S.A probabil va intrat în faliment şi probabil că de la acesta nu se va mai recupera suma, iar potrivit acestei recomandări, nimeni din primărie nu va avea răspunderea unei pagube de 3.347.495 lei adusă bugetului, ca urmare a nerespectării clauzelor unui contract de cesiune de creanță, acceptat de primărie.
Constatarea privind plățile efectuate de către ordonatorul terțiar de credite Centrului de Proiecte Timişoara, către Asociația Identity Education, care este o asociatie LGBTQIA+ din Timisoara, unde auditorii au constatat un prejudiciu de 419.103 lei. În cererea de finanțare, asociația a menționat că scopul asociației este reprezentarea la nivel local și național a drepturilor comunității LGBTQIA+, deși finanțarea a fost aprobată în baza ORDONANŢEI nr. 51 din 11 august 1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale. Auditorii au arătat că asociația Identity Education nu este o asociatie culturală, neurmărind un scop cultural si drept urmare nu putea beneficia de finantare în baza ORDONANŢEI nr. 51 din 11 august 1998. A se vedea prevederile art 1, lit e) din ORDONANŢĂ nr. 51 din 11 august 1998, unde se precizează astfel:
e) proiect cultural complex de activități specifice domeniilor culturale, relaționate pentru îndeplinirea unui scop cultural, realizate într-o perioadă de timp determinată, care, de regulă, nu depăşeşte durata unui an bugetar„.
În cuprinsul constatării auditorii au mai arătat că, până la data finalizării misiunii de audit, în România nu există nici un act normativ prin care, să se recunoască sau să se promoveze interesele comunității LGBTQIA, motiv pentru care, nu se justifică alocarea de resurse financiare din bugetul UATM Timişoara, cu scopul promovării intereselor acestei comunități. De asemenea, auditorii au menționat textual în cuprinsul constatării că ei nu judecă sub nici o formă acțiunile de promovare ale intereselor comunități LGBTQIA, ci auditorii precizează doar că, nu există temei legal ca astfel de acțiuni să fie finanțate din fonduri publice, sub masca unor așa zise acțiuni culturale, arătând că acțiuni precum PRIDE nu sunt acțiuni culturale.
Această constatare detaliată se regăsește doar în proiectul auditorilor, întrucât din proiectul transmis către Plen, constatarea a fost eliminată de conducerea CC Timiş.
9
Constatarea cu privire la plățile efectuate către firma SC BARIERRA SYSTEM unde auditorii au constatat un prejudiciu de 1.667.598 lei. Din multitudinea de articole din situațiile de lucrări, auditorii au identificat că, pentru articolul „neutralizarea deșeurilor vegetale„, tarifele din situațiile de lucrări sunt nejustficat de mari. Astfel că, în situațiile de lucrări, pentru articolul de neutralizare, doar prețul materialelor este de 259,93 lei/mc fără TVA, iar după închiderea situațiilor de lucrări, unde se adaugă cheltuielile indirecte, profitul, TVA, prețul final al materialelor de la articlolul neutralizare ajunge la 324,96 lei/mc.
Din facturile emise de FCC Arad către SC BARIERRA SYSTEM reiese că, prețul plătit de către SC BARIERRA SYSTEM către FCC Arad este de doar 146,07 lei/tonă fără TVA, echivalentul a 51,25 lei/mc fără TVA până în luna septembrie 2023 şi 161,66 lei/tonă, echivalentul a 56,72 lei/mc din luna octombrie 2023 şi până în luna mai 2025.
Prin urmare, prețul pe care SC BARIERRA SYSTEM l-a menționat în situațiile de lucrări la articolul ,,neutralizare” este de aproximativ 5 ori mai mare față de prețul real pe care aceasta l-a plătit efectiv către FCC Arad, auditorii având probe chiar facturile emise de către FCC Arad către SC BARIERRA SYSTEM. Auditorii au arătat că, prețul de 259,93 lei/mc fără TVA reprezintă doar prețul materialelor din situațiile de lucrări, în acest pret nefiind inclusă cheltuiala cu personalul, utilaje şi transport, iar la calcularea prejudicului, auditorii s- au limitat strict la acest preț al materialelor, motiv pentru care abaterea nu mai poate fi contestată cu nici un argument temeinic, câtă vreme demonstrăm cu documente cum se prejudiciază bugetul primăriei. Constatarea aceasta, conducerea CC Timiş a menționat-o la buna guvernanță, prejudiciul a fost eliminat, iar recomandarea constă în „Revizuirea și întărirea procedurilor interne privind verificarea și validarea situațiilor de lucrări aferente serviciilor de întreținere a spațiilor verzi……! Adică, poezie, nimic pentru recuperarea prejudiciului, dar interesant că, şi numele firmei SC BARIERRA SYSTEM a fost eliminat totalmente din cadrul constatării, firmă ce are o adevărată poveste, o încrengătură cu angajații în funcții de conducere din cadrul UATM Timişoara, și despre care vorbeşte presa de ani de zile
Constatarea privind plățile efectuate de către ordonatorul terțiar de credite Centrul de Proiecte Timişoara, către Asociația Art Encounters, unde auditorii au constatat un prejudiciu de 589.221 lei. În fapt, auditorii au constatat că, Centrul de Proiecte Timişoara, în baza unui acord cadru încheiat pentru perioada 2024- 2027, a încheiat cu Asociația Art Encounters_două contracte subsecvente distincte, unul în anul 2024 și un altul în anul 2025, pentru acelaşi proiect cultural,,Bienala Art Encounters 2025″. Numai că, potrivit prevederilor art 2 lit b) din ORDONANŢĂ nr. 51 din 11 august 1998,,,b) pentru același proiect cultural un beneficiar de drept public sau privat poate contracta de la aceeași autoritate finanțatoare o singură finanţare nerambursabilă”. Ori, în acest caz, pentru acelaşi proiect Bienala Art Encounters 2025, s-au încheiat două contracte și s-au obținut două finanţări, iar ceea ce este şi mai grav, este faptul că pentru suma plătită în anul 2024, de 546.823 lei, nu exista finalitatea proiectului, entitatea susținând că plata ar reprezenta avansuri pentru proiectul ce urma să aibă loc în anul 2025. Auditorii arată că, deși textul de lege este clar că nu pot fi acordate două finanţări pentru același proiect, şi mai mult de atât, entitatea nu a putut justifica realizarea efectivă a proiectului în anul 2024. Precizăm că aceasta a fost a doua constatare pe care auditorii au revizuit-o înaintea primei concilieri, constatând că prejudiciul nu constă doar în penalitățile aferente contractului, iar în timpul primei concilieri informând entitatea despre forma revizuită. Deși constatarea este cât se poate de clară, și prejudiciul bine fundamentat, și această constatare conducerea CC Timiș pur și simplu a eliminat-o din proiectul pe care l-a transmis către Plen.
Constatarea privind plata taxei către Administrația Fondului de Mediu, aferentă deșeurilor ce aparțin de UATM Timişoara nereciclate, în valoare de 2.278.332 lei, unde auditorii au arătat că plata taxei chiar dacă a fost plătită de către UATM Timişoara ea trebuia recuperată de la operatorul serviciilor de salubrizare SC Retim SA, şi cel care a mai operat în anul respectiv, întrucât Retim Ecologic Service S.A nici măcar nu deţinea Autorizația de mediu necesară, autorizația respectivă fiind obținută abia în anul 2025, aceasta fiind emisă de ANMAP (Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate), și având numărul 74/07.05.2025. Ori potrivit art nr. 3 al.8 lit. (a) din contractul de delegare de gestiune,, În timpul perioadei de mobilizare,…delegatul va obține toate avizele, acordurile, autorizatiile necesare desfășurării Serviciului conform legislației în vigoare”. Auditorii arată că, operatorul fiind cel care încasează c/val serviciilor prestate, în baza unui contract de delegare de gestiune, tot el trebuie să suporte și oricare alte sancțiuni precum astfel de taxe, ca urmare a nerespectării unor condiții impus de legiuitor cu privire la mediu, şi nicidecum primăria care a delegat respectivul serviciu. Și la această constatare, conducerea CC Timiş a anulat prejudiciul din proiectul transmis către Plen.
10
Constatarea privind înregistrarea eronată a tramvaielor achiziționate de UATM Timişoara, în anul 2024, în valoare de 92.645.050 lei, în domeniul public, în loc de domeniul privat, fără să existe o HCL în acest sens. Auditori au constat această înregistrare eronată, pe care directoarea economică a justificat-o sincer, spunând că primăria are multe procese pe rolul instanței și nu a vrut să existe riscul ca unele tramvaie să poată fi executate silit, motiv pentru care directoarea economică nici nu a formulat obiecțiuni față de această constatare. Însă, la a doua conciliere, când constatare respectivă era deja acceptat de entitate de la prima conciliere ca fiind fără divergențe, s-a redeschis discuția, iar conducerea CC Timiş a eliminat constatarea din proiectul trimis către Plen.
II.
UATC PISCHIA
În plus de cele relatate în legătură cu UATM Timișoara, un alt aspect, petrecut zilele acestea, și pe care de data aceasta îl va menționa doar auditorul Ciulei Leana Mariana, este misiunea de audit de conformitate de la UATC Pișchia, încheiată în 14.11.2025, unde am verificat veniturile entității și unde am constatat că primăria a vândut un teren intravilan, de 4.814 mp, la prețul de 3,5 Euro/mp, unui investitor imobiliar. Numai că, același cumpărător, cu doi ani în urmă, a cumpărat un alt teren, lipit de terenul primăriei, dar de la o persoană privată, însă la prețul de 27,79 euro, adică la un preț de 8 ori mai mare faţă de prețul cu care a vândut primăria.
Prețurile pieței, pentru terenurile intravilan din localitatea Murani care, aparține de UATC Pişchia şi care, este situată la doar 22 km de Timişoara, sunt între 25-35 euro/mp.
Evaluatorul însă, a pornit de la 10 euro/mp şi a diminuat prețul până la 3,5 euro, motivat de faptul că terenul se află în Zona verde, şi că ar avea o formă geometrică neregulată. Numai că, anul următor, când deja primăria avea un alt primar, primăria a acordat autorizație de construire. Actualul primar, conştient că a emis o autorizație de construire pe o Zonă verde, în timpul misiunii de audit a înștiințat ISC Timiş, iar asupra acestui aspect se v-a pronunța ISC Timiş însă, auditorii au stabilit prejudiciu, având în vedere prețul mult subevaluat al terenului, şi au arătat că există chiar indicii cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale.
În urma revizuirii, d-na dir. Balan Adriana a eliminat trei sferturi din constatare, dar cel mai grav este că d-na director a eliminat din proiectul raportului exact acele aspecte care au determinat auditorii spre a arăta că există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale.
Pentru exemplificare, prezint mai jos două paragrafe, pe care dna dir Balan Adtriana le-a eliminat din proiectul raportului, paragrafe prin care auditorii arată posibilitatea ca licitația să fi fost trucată:
,,Mai mult, potrivit Procesului verbal de licitație din data de 26.04.2024, la licitație au participat doi ofertanți și anume: INLAND PROPERTY SRL și persoana fizică Popov Branco, numai că, Popov Branco, potrivit informațiilor publice de pe internet şi Linkedin este director tot al firmei INLAND PROPERTY SRL, motiv pentru care, auditorii sunt sceptici cu privire la posibilitatea existenței unei licitații trucate.
În concluzie, vânzarea celor 4.814 mp din intravilanul localității Murani, la prețul de doar 3,57 Euro/mp, a condus la diminuarea veniturilor UATC Pișchia, prejudiciind bugetul anului 2024, auditorii fiind sceptici cu privire la încălcarea chiar a prevederile LEGII nr. 78 din 8 mai 2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupţie„.
-Domnilor membri ai Plenului, cum este posibil ca directorii de cameră, să elimine din proiectul raportului exact frazele în care auditorii arată că, cei doi participanți la licitație, sunt o persoană juridică și directorul aceleiași persoane juridice?
– Potrivit cărui temei legal, conducerea CC Timiș îşi permite să elimine din proiectul raportului astfel constatări ale auditorilor extrem de importante, care arată posibilitatea unei licitații trucate?
– Oare ce a urmărit conducerea CC Timiș când a eliminat aceste paragrafe, pentru că interesul public nu cred să îl fi urmărit?
În ceea ce privește recomandarea, evident că d-na director a mutilat şi recomandarea formulată de auditori, care era cât se poate de clară, iar în rândurile de mai jos, prezint recomandarea auditorilor cât și recomandarea d-nei director:
Recomandare auditori:
,,Stabilirea întinderii prejudiciului, în funcție de rezultatul verificărilor efectuate de ISC Timiș, privind Zona verde, şi luarea tuturor măsurilor în vederea recuperării integrale a acestuia, inclusiv a beneficiilor nerealizate, sub forma majorărilor de întârziere, la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare locale.
Informarea Camerei de Conturi Timiș cu privire la modul de soluționare, de către ISC Timiș, a adresei nr. 4348/12.11.2025„.
11
Recomandarea d-nei director Balan Adriana:
„Clarificarea în colaborare cu instituțiile competente a regimului urbanistic aplicabil, terenului la data evaluării și vânzării, precum și reevaluarea imobilului în condițiile legii dacă se impune, în vederea stabilirii întinderii prejudiciului, și luării măsurilor legale, neceesare pentru recuperarea integrală a acestuia, inclusiv a beneficiilor nerealizate”.
Din cele prezentate mai sus reiese clar că d-na director din nou a anulat prejudiciul constatat de către auditori la UATC Pișchia, recomandând entității reevaluarea terenului, dar și această reevaluare, lăsând-o la latitudinea entității, prin expresia „dacă se impune”.
Numai că, în prezent, măsura nici nu poate fi dusă la îndeplinire, întrucât terenul nu mai este proprietatea primăriei şi nu mai există temei legal ca primăria să plătească un evaluator pentru un teren ce nu mai face parte din patrimoniul acesteia. Mai mult, pe respectivul teren, noul proprietar a efectuat deja lucrări, fiind executat deja subsolul construcției și parte din parterul acesteia, fapt pentru care, recomandarea formulată de d-na director nu mai are nici o relevanță, d-na director urmărind doar anularea prejudiciului, deși constatarea este cât se poate de clară, întrucât primăria a vândut un teren intravilan unui investitor imobiliar, la un preţ mult subevaluat, de doar 3,5 euro/mp.
Precizez că, eu auditorul Ciulei Leana Mariana, am refuzat să semnez şi minuta concilieri de la UATC Pişchia, dar la această dată, în SPID, s-a urcat varianta word și nu cea pdf cu semnăturile participanților.
În ceea ce privește calculul prejudiciilor în general, auditorii fac următoarea precizare: Atunci când entitatea nu este de acord cu prejudiciile calculate de către auditori, entitatea are posibilitatea legală de a contesta în instanță, iar instanțele de judecată niciodată nu vor accepta doar modul de calcul al prejudiciilor folosit de auditori, ci la solicitarea uneia dintre părți, instanțele administrează ca și probă expertizele judiciare, iar în urma unei expertize judiciare, pot rezulta aceleaşi valori ale prejudiciilor sau valori diferite.
Însă, Curtea de Conturi a României, întotdeauna are obligația de a urmării interesul public, creând posibilitatea ca respectivele constatări cu prejudicii să ajungă în fața instanţelor de judecată și nu de a le anula, pentru că un astfel de mod de lucru devine extrem de periculos pentru interesul public.
Într-un cuvânt, datoria Curții de Conturi este să lase instanțele de judecată să judece ele prejudiciile constate de auditori, iar procurorii să se pronunțe ei acolo unde auditorii arată existența indiciilor cu privire la săvârşirea unor fapte penale.
În susţinerea tuturor celor prezentate în rândurile de mai sus, vă rugăm să aveți în vedere următoarele texte de lege:
Legea 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curtii de Conturi
ART. 33,,,(4) În situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată”.
Legea 286/2009 privind Codul Penal
ART. 267
,,Omisiunea sesizării
(1) Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
ART. 269
Favorizarea făptuitorului
(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.
12
ART. 297
,,Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanţă de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
LEGE nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
ART. 23
(1) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate să înștiințeze organul de urmărire penală sau, după caz, organul de constatare a săvârşirii infracțiunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezultă indicii că s-a efectuat o operaţiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, potrivit prezentei legi.
(2) Persoanele cu atribuții de control sunt obligate, în cursul efectuării actului de control, să procedeze la asigurarea şi conservarea urmelor infracţiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.
ART. 25
(1) Îndeplinirea cu bună–credinţă a obligațiilor prevăzute la art. 23 și 24 nu constituie o încălcare a secretului profesional sau bancar şi nu atrage răspunderea penală, civilă sau disciplinară.
(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) se aplică chiar dacă cercetarea sau judecarea faptelor semnalate a condus la neînceperea sau încetarea urmăririi penale ori la achitare.
(4) Neîndeplinirea cu rea–credință a obligațiilor prevăzute la art. 23 şi 24 constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Pornind de la textele de lege mai sus menționate, noi auditorii suntem conştienţi de faptul că, în acest moment, o mare răspundere cu privire la valorificarea Proiectului Raportului de audit financiar de la UATM Timişoara revine Departamentul VI care, potrivit prevederilor art. 33, alin 4), are și obligația sesizării organelor de urmărire penală întrucât, în conținutul proiectului raportului de audit, auditorii au menționat că există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale.
În plus, potrivit prevederilor art. 23 din Legea 78/2000, care se adresează strict persoanelor cu atribuţii de control, şi în care se menționează textual că acestea sunt obligate să înştiinţeze organul de urmărire penală cu privire la orice date din care rezultă indicii că s–a efectuat o operațiune sau un act ilicit ce poate atrage răspunderea penală, sesizarea organele de urmărire penală de către persoanele cu atribuții de control nu este o optiune ci o obligatie, întrucât textul de lege este unul imperativ.
Domnilor membri ai Plenul Curții de Conturi a României, noi auditorii, vă rugăm ca, la analizarea Proiectului Raportului de audit financiar de la UATM Timişoara, să aveți în vedere inclusiv contextul economico financiar, în care se află România în prezent, si anume:
—
România înregistrează un deficit bugetar care, foarte probabil, până la finele anului 2025, va trece de 10% din PIB.
– Urmare situației de criză în care ne aflăm, Guvernul României a decis să crească impozitele și taxele, a decis să diminueze salariile bugetarilor, inclusiv ale auditorilor Curții de Conturi a României, deşi nu noi auditorii am adus țara în criză, noi suntem cei care arătăm contractele de zeci şi sute de milioane încheiate cu,,băieții deştepţi”, la prețuri mult supraevaluate, care cu adevărat prejudiciază bugetul țării, dar de care nimeni nu vrea a se atinge, pentru că e mai simplu să se atingă de pensiile bătrânilor, de salariile bugetarilor, până și de drepturile băneşti ale mămicilor, de concediile medicale, numai de astfel de contracte de zeci şi sute de milioane, care ruinează bugetul țării, nu vrem să ne atingem.
Doamna Preşedinte, domnilor membri ai Curții de Conturi a României, având în vedere aspectele deosebit de grave, prezentate în cuprinsul acestei sesizări, vă solicităm ca, în deciziile pe care le veți lua, să aveți în vedere interesul public mai presus de oricare alt interes şi să dispuneți:
13
1.Reluarea concilierii de la UATM Timişoara, la nivelul Plenului Curtii de Conturi a României, şi nu la Timişoara,cu reanalizarea tuturor constatărilor consemnate de auditori în proiectul raportului de audit financiar de după prima conciliere, precum şi sesizarea organelor de urmărire penală pentru constatările faţă de care, auditorii au arătat că există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte prin încălcarea legilor penale; Arătăm că, oricare altă soluție, precum o eventuală retrimitere a proiectului la Timiș, sau chiar o refacere a misiunii, nu doar că nu se justifică în acest moment, dar mai de grabă pot ridica alte semne de întrebare, întrucât misiunea de audit este încheiată, există un proiect bine fundamentat, şi pentru care, noi auditorii semnatari ai prezentei sesizări, vă stăm la dispoziție pentru oricare explicații suplimentare; Este important de a avut în vedere şi faptul că, în acest moment, proiectul raportului îl deţine inclusiv presa.
2.Auditorul Ciulei Leana Mariana, vă solicită să dispuneți efectuarea unei cercetări disciplinare a d-nei director Balan Adriana și a d–nei director adj. Pârvuț Rafaela, pentru aspectele prezentate în legătură cu proiectele de audit de la UATM Timişoara şi UATC Pişchia, amintindu-vă că, auditorul Ciulei Leana Mariana a fost cercetată disciplinar şi sancționată cu diminuarea salariului în procent de 10% pentru 3 luni, doar pentru că a îndrăznit să își ceară un drept, şi anume, decontarea cheltuielilor de deplasare, conform prevederilor legale. Dacă eu am fost sancționată cu diminuarea salariului pentru că mi-am cerut un drept, fiindu-mi imputat faptul că am nesocotit banul public, deşi eu nu am furat acei bani, ci doar i- am solicitat spre a-mi fi decontați, mă întreb:
– oare cu ce sancțiune ar trebui sancționată conducerea CC Timiș care, în mod abuziv, şi fără nici un argument temeinic şi legal, a dispus anularea prejudiciilor constate de auditori la UATM Timişoara, prejudicii a căror valoare totală este de peste 150 milioane lei și pentru care, auditorii au arătat că există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte, prin încălcarea legilor penale? Poate că va fi interesant să aflăm într-o zi, oare pe ce s-au bazat sau mai bine zis, pe cine s-au bazat cele două d-ne directoare, când au avut atât de mult curaj, încât au anulat prejudicii de peste 150 milioane lei, credem noi, situație fără precedent în Curtea de Conturi a României?
3. De asemenea, vă rugăm să dispuneți efectuarea de cercetări, spre a se înțelege care au fost adevăratele motive pentru care cele două departamente, Direcția de Metodologie şi DCAP, au emis cele două răspunsuri către CC Timiș, la solicitarea d-nei director Balan Adriana şi care, în detrimentul interesului public, au contribuit la anularea unor constatări cu prejudicii de zeci de milioane de lei.
În încheiere, arătăm că, în virtutea textelor de lege mai sus menționate, pentru constatările din proiectul raportului de audit de la UATM Timişoara, auditorii pot sesiza ei înșiși organele de urmărire penală, fără nici o consecință, penală, civilă sau disciplinară însă, noi avem încrederea deplină că după analizarea tuturor constatărilor consemnate de auditori în proiectul raportului de audit, sesizarea organelor de urmărire penală o veți face dumneavoastră, Plenul Curții de Conturi a României, pentru că aceasta este calea corectă de valorificare a actelor Curții de Conturi.
Odată cu prezenta sesizare, în susținerea celor prezentate mai sus, vom transmite alăturat:
– Proiectul Raportului de audit financiar dar și Proiectul Scrisorii de management de la UATM Timişoara, întocmit şi revizuite de noi auditorii înaintea primei conciliere, urmare obiecțiilor depuse, și pe care vă rugăm le analizați, în comparație cu, Proiectul Raportului de audit financiar dar și Proiectul Scrisorii de management întocmite de conducerea CC Timiş după cea de a doua conciliere şi transmise către Plen;
– cele două minute de conciliere dar și cele două drafturi ale minutele de conciliere pregătite de auditori;
– adresa DCAP dar și răspunsul auditorilor faţă de adresa DCAP;
– cele două hotărâri judecătorești privind prețurile practicate de HORTICULTURA;
-Proiectul Raportului de audit de conformitate de la UATC Pişchia întocmit de auditori, dar și cel transmis de d-na dir Balan Adriana către entitate, precum şi minuta concilierii, pe care eu am refuzat a o semna.
Auditor Public Extern
Ciulei Leana Mariana
Moldovan Paul
