Asociația afirmă că situația ridică întrebări privind exploatarea celor 19 locomotive de acest tip modernizate prin PNRR. API solicită companiei Reloc Craiova să ofere detalii tehnice despre defecțiune, menționând ca exemplu cazul Softronic, care a publicat informații privind o defecțiune apărută la o locomotivă din clasa 481, precizând componenta afectată și producătorul acesteia.
În comunicarea sa, API arată că locomotivele modernizate de Reloc includ componente noi produse de ABB și se întreabă dacă acestea ar fi putut fi montate necorespunzător. Asociația menționează și faptul că aceste locomotive folosesc șasiul și carcasa celor vechi, care au fost recondiționate.
De asemenea, API solicită explicații ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, și directorului general al CFR Călători, Traian Preoteasa, cu privire la situația locomotivei de ajutor trimise din Timișoara, care nu a mai ajuns la trenul IRN 79, defectându-se la rândul ei pe traseu, între localitățile Șag și Vinga.
Asociația mai afirmă că un mecanic al unui operator privat, aflat în zonă cu o locomotivă diesel, a refuzat să tracteze trenul defect, invocând expirarea orelor de serviciu. API ridică problema cadrului legislativ aplicabil în astfel de situații, în care o garnitură defectă blochează o linie simplă de circulație.
Conform API, trenul IRN 79 a fost nevoit să aștepte peste trei ore sosirea unui alt tren, venind de la București, pentru a utiliza locomotiva acestuia. În urma acestei situații, trenul 1999 București–Timișoara–Arad a înregistrat întârzieri, urmate de întârzieri ale trenului 1998 Arad–București în ziua următoare.
Asociația mai precizează că locomotiva funcțională identificată în vestul țării nu a tractat imediat trenul IRN 79 spre Timișoara, fiind utilizată între orele 2:00 și 4:00 pentru a atașa la garnitură locomotiva de ajutor defectă, astfel încât aceasta să fie transportată înapoi la depou.
În același context, API adresează întrebări Ministerului Transporturilor și conducerii CFR Călători privind circulația trenurilor internaționale pe sectoare aflate în șantier, cu un singur fir funcțional, precum Arad–Caransebeș. Organizația menționează și alte tronsoane cu circulație restricționată, inclusiv Ilteu–Câmpuri Surduc și Sighișoara–Brașov, unde durata de parcurs este extinsă din cauza lucrărilor.
API susține că lucrările feroviare aflate în derulare pe principalele coridoare dintre București și vestul țării limitează posibilitățile de intervenție în cazul defectării materialului rulant. Asociația afirmă că, în lipsa unor rute alternative de linie dublă, trimiterea locomotivelor de ajutor poate dura mai multe ore.
În final, Asociația Pro Infrastructură atrage atenția asupra impactului cumulat al lucrărilor feroviare de lungă durată și al stării materialului rulant asupra funcționării sistemului feroviar și solicită explicații publice din partea autorităților și a companiilor implicate în modernizarea locomotivelor prin PNRR.
sursă: cotidianulhd.ro








