Un fost bucătar care lucra pentru familia Rothschild în Zurich a împărtășit abordarea lor față de mâncare și a declarat că fiecare produs pe care îl servea necesita aprobarea unui neurolog, specializat în concentrare și chimie comportamentală. Credința lor fundamentală este că programele alimentare modelează creierul exact în același mod în care limbajul programează gândirea.
Lista alimentelor interzise reflecta această credință – alimentele prăjite sunt excluse, alături de produse de patiserie, suc de fructe și mentă, care era interzisă în totalitate. Când bucătarul a întrebat de ce, nutriționistul casei a explicat că fiecare restricție era legată de un efect neurologic specific. Se spune că menta scade testosteronul, zahărul reduce vigilența, iar uleiurile prăjite interferează cu transportul oxigenului către cortexul frontal.
Înainte de deciziile financiare majore, dieta a devenit vizibil mai restrictivă, ca un fel de post, porțiile au fost reduse, iar mesele lor constau din verdețuri amare, pește simplu și cafea neagră tare. Intenția a fost de a priva corpul suficient de mult pentru a intensifica activitatea în cortexul prefrontal. Neurologul care supraveghea regimul a susținut că piețele nu pot fi citite clar atunci când fluxul sanguin este saturat cu dopamină.
Bucătarului i s-a spus că nici măcar laptele cald nu era permis, deoarece calma sistemul nervos prea repede și încuraja sensibilitatea emoțională. De fapt, un membru al familiei a spus că o minte relaxată este inamicul negociatorului și că confortul duce la contracte proaste.
Ceea ce l-a șocat pe bucătar nu a fost de fapt mâncarea în sine, ci presupunerea din spatele ei – mâncatul era tratat ca ceva care modifică rezultatele, nu stările de spirit. Mai mult, nimic nu a fost ales pentru că era plăcut și nimic nu a fost evitat pentru că era dăunător în sensul obișnuit. În cadrul gospodăriei, ideea că mâncatul ar putea alina, distrage sau înmuia o persoană era tratată ca un defect.
sursă: ziuanews.ro
