Autor: Oana-Medeea Groza
În emisiunea „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnaliștii Marius Ghilezan și Liviu Man au dezbătut și analizat așa-zisele alegeri de peste Prut, ”Minunea din Moldova”, prin prisma înregistrării unor rezultate ce contravin total logicii și atmosferei sociale orientate împotriva regimului Maia Sandu. S-a realizat o comparație cu alegerile din România unde, tot împotriva logicii și valului electoral antiguvernamental, a fost impus ca președinte Nicușor Dan, candidatul partidelor blamate ce-au fost, apoi s-au perpetuat la putere. Cei trei analiști politici au prognozat care pot fi consecințele în regiune pe termen scurt și mediu
În Republica Moldova s-a înregistrat un fenomen electoral fără precedent: s-au interzis exit-poll-urile. Aceste sondaje ad-hoc la ieșirea de la urnele de votare ar fi arătat care este diferența reală între votul popular și rezultatul emis de calculator. Toate sondajele de opinie anterioare alegerilor parlamentare din Republica Moldova au arătat că partidul Maiei Sandu, PAS, se afla pe locul al doilea în topul preferințelor moldovenilor și, în orice caz, nu avea un scor deloc apropiat de 50%. Jurnalistul Liviu Man, dar și colegii săi analiști politici sunt de părere că s-a adoptat un model de fraudare a votului similar celui folosit în cadrul alegerilor prezidențiale românești. Rușii n-au fost aproape deloc interesați de alegerile din Republica Moldova, în pofida propagandei.
Prin fraudarea masivă a alegerilor parlamentare, devine din ce în ce mai limpede că e începutul sfârșitului pentru democrație, cel puțin pe flancul est-european, după episoadele din România și Moldova. De fapt, fenomenul se extinde la nivelul întregii Uniuni Europene, unde se interzice în mod flagrant dreptul la liberă exprimare și chiar se procedează la arestări ale oamenilor politici ori ale vectorilor publici indezirabili, care deranjează sistemul. Așa cum afirma Vladimir Bukovski încă din urmă cu mai mult timp, devine astăzi din ce în ce mai clar că „UE este noul URSS”, pe principiul: „cine nu este cu noi, este împotriva noastră”, unde „cu noi” înseamnă să te îmbarci în nava în derivă a sorosismului, LGBT-ismului, transumanismului și neomarxismului. Înalții oficiali ai UE au recunoscut și au declarat public faptul că își propun să înăsprească măsurile de interdicție și pedepsire a vocilor contrastante, care se abat de la narativul oficial.
Mai mulți lideri politici din regiune și-au exprimat îngrijorarea cu privire la statutul Republicii Moldova, țară despre care se temeau că ar putea deveni o a doua Georgie, unde rușii s-au implicat activ în alegeri și au reușit să deturneze rezultatul acestora, sprijinind material și electoral un guvern și, ulterior, un președinte pro-rus. Există și varianta ca rușii să adopte o pasivitate vicleană, astfel încât când vor desanta în regiune pentru a-și revendica garantatul control la Marea Neagră să aibă în coordonare state private de democrație, regim politic decăzut chiar prin deciziile neinspirate și autosabotoare ale statelor cu pricina. Jurnalistul Marius Ghilezan previzionează venirea unei perioade a arsenalului militar industrial, care va conduce ostilitățile atât în Vest, cât și în Est, lucru vizibil inclusiv în decizia unor state importante și puternice de a trece la economie de război (cazul Rusiei). Într-o epocă în care industria de înarmare și de război este cea mai profitabilă, ar fi de-a dreptul stupid și lipsit de pragmatism să fii împotriva războiului. Nici marele împăciuitor Trump nu se mai arată împotriva războiului. Marius Ghilezan chiar a mers mai departe cu explicațiile, punându-i pe premierul Ilie Bolojan și pe președintele Nicușor Dan pe piedestalul agenților de influență ai Rusiei, arătând că aceștia sunt artizanii haosului din societate, prin sărăcirea populației și frica diseminată constant prin anunțuri pompieristice și măsuri ineficiente. Ei sunt cei care subminează ideea de democrație, prin comportamentul lor politic și propaganda pe care o răspândesc.
După rezultatul alegerilor parlamentare din Moldova, numeroase figuri de pe scena politică românească au insistat asupra necesității urgentării demersurilor de aderare a Republicii Moldova la UE, în baza scorului de peste 50% obținut de PAS, dar omițând faptul că nu există parteneriate politice concrete între partidele românești pe care le reprezintă acești vectori publici și formațiunile politice din Moldova. Republica Moldova nu îndeplinește criteriile de aderare la Uniunea Europeană, în ciuda ardorii cu care moldovenii și-ar dori asta. Și aici ar putea exista un interes ascuns al Rusiei, care nu pare să se împotrivească acestui deziderat al Moldovei, pentru că va putea astfel să-și introducă în UE agenții de influență și de informații. Integrarea Moldovei în UE face parte și din planul Bruxelles-ului de a întreține isteria anti-rusească și de a alimenta războiul cu Rusia.
În urma alegerilor parlamentare falsificate, sunt mari șanse ca relațiile româno-moldovene să se strice și mai tare, să fie „otrăvite”, pentru că-și vor da seama și moldovenii că inginerii acestei fraude au fost frații români. Românii nu vor scăpa, însă, de povara financiară creată de Moldova și de ajutorarea acesteia fără niciun fel de beneficii, nici măcar de tipul pretențiilor de unificare a teritoriilor. În ritmul acesta, cu o rată a natalității extrem de slabă și cu exodul în masă al popoarelor român și moldovenesc, riscăm să dispărem ca națiune în orizontul unui veac.
Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro
La NATO si UE s-au adunat cei mai mari imbecili de la facerea lumii si pana azi. NATO nu are suflu decat doua saptamani in fata Rusiei dpdv conventional. Nu discutam despre nukes ca e kanetz filma. Oricum NATO=SUA. Iar SUA trebuie sa care, daca mai are de unde, marfa peste ocean pana in Europa. Exact ce asteapta submarinele rusesti care colcaie in Atlantic si Pacific. Amateurs think tactics, professionals think logistics and strategy. Ghici cine sunt unii si cine sunt ceilalti? La prima miscare gresita a vestului, vom juca cu totii cazaciocul cu strigaturi. In general viata e greu. Cand esti prost, viata e si mai greu.
„Îmi pare rău că sunt radical în viziunea mea, dar suntem dublu colonizați: colonizați industrial de chinezi, colonizați digital de SUA”, a declarat Nicolas Dufourcq la IPEM, o conferință de capital privat desfășurată la Paris. „Nu e vorba de viitor; consecințele se văd deja acum”, a avertizat el.
El a sugerat că problema de fond se află în uriașul rezervor de capital privat și instituțional al Europei, care nu este investit pe plan intern în continent. Chiar și persoanele cu averi foarte mari, birourile de familie și administratorii de active europeni investesc, de regulă, în active conservatoare precum imobiliarele, iar când își asumă riscuri mai mari, preferă tehnologia americană – în loc să sprijine inovatorii locali.
„Economiile Europei, atunci când sunt investite în active riscante, merg către SUA”, a reamintit Dufourcq cu referire la un subiect asupra căreia a atras atenția și Banca Central Europeană, și raportul Draghi publicat în septembrie anul trecut.
Bancherul îndeamnă Europa să investească în „deep tech”
Dufourcq a dat ca exemplu dificultățile cu care se confruntă startup-ul francez de calcul cuantic Quandela, despre care a afirmat că a dezvoltat un cip mai performant decât al unor rivali americani, dar care întâmpină greutăți în atragerea de capital privat în Europa – o problemă cu care s-au confruntat și startup-urile europene din domeniul tehnologic-militar.
Bpifrance, fondul suveran al Franței care administrează aproximativ 100 de miliarde de euro în active, a participat la trei runde de investiții în Quandela, companie care a strâns în total 61,85 milioane de euro.
Potrivit datelor PitchBook, o firmă de analiză și consultanță specializată în investiții de capital, companiile americane susținute de capital de risc au atras în prima jumătate a anului 2025 de aproape patru ori mai mult capital decât cele europene
„Avem o nevoie urgentă de capital privat pentru a finanța tehnologiile de frontieră, ‘deep tech’, care reprezintă viitorul Europei”, a spus Dufourcq.
O comparație între mentalitatea europeană și cea „californiană”
Directorul Bpifrance a atribuit acest „eșec” unei profunde falii culturale. El a comparat aversiunea Europei față de risc cu „cultura californiană”, în care investitorii consideră că este „datoria” lor să finanțeze startup-uri cu risc și creștere ridicate pentru a asigura dominația viitoare.
„Dacă nu avem această cultură în Europa, vom continua să investim în turism, vin, imobiliare și tehnologie americană”, a spus el pe un ton sarcastic.
California este statul american în care se află Silicon Valley, centrul industriei tehnologice din SUA, unde își au sediul unele dintre cele mai importante companii „Big Tech”.
Deși Bpifrance finanțează activ sectoare strategice, Dufourcq a declarat că intervenția statului nu este suficientă de una singură pentru a contracara tendința actuală.
„Trebuie să creștem nivelul de agresivitate al modului în care alocăm capitalul în Europa – în direcția propriilor noastre interese”, a subliniat el.