(transcrierea pamfletului „Omul Negru al Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)
Autor: Cozmin Gușă
Așa cum v-am promis, prieteni goldiști, aici, la Gold FM, o să vă ținem la curent cu toate jocurile subterane ocazionate de alegerile din București, despre care zic că au devenit „jocurile foamei de voturi”. La ordinea zilei este și retragerea din susținerea AUR și a Ancăi Alexandrescu a „Voievodului” Călin Georgescu. Pentru voi nu este o surpriză, deoarece v-am anunțat că așa se va întâmpla. Consecințele legate, însă, de diluarea decisivă a mișcării suveraniste le voi analiza mâine. „Omul Negru” al zilei este, așadar, Eduard Hellvig, om cu care cunoașteți că am avut o relație amicală cu o vechime de circa 25 de ani. S-a anulat această relație la inițiativa mea, din cauza prea multor lucruri care au făcut-o incompatibilă. Nu-l consider deci adversar pe Hellvig, dar clar că deloc prieten, așa că îl voi trata în mod obiectiv. Ce-am constatat despre Eduard Hellvig, analizând spre corectă informare culisele candidaturilor pentru fotoliul de primar general? În sinteză, ce-am scris în titlu, adică: Hellvig uneltește contra lui Ciucu ca să-l invalideze pe Bolojan, îi pune piedici lui Drulă în contul răfuielii cu Pahonțu, se dă bine pe lângă Băluță ca să-l încurce. Ar mai fi chiar și altele legate de această campanie pentru București, dar chiar și atât apare ca fiind deja prea mult, mai ales pentru cineva care a fost director SRI timp de 8 ani, până în urmă cu 2 ani și ceva, iar asta presupune cel puțin reținere și discreție, în niciun caz joc politic la toate capetele.
Dar să le iau pe rând. Eduard Hellvig este acum membru PNL din nou, cu o vechime de aproape un an, PNL ca partid ce-l are candidat astăzi pe Ciprian Ciucu, primarul de la Sectorul 6, dar tocmai pe Hellvig l-am identificat în spatele generării zvonurilor legate de retragerea lui Ciucu din competiție. De ce ar face Hellvig ceva atât de grav, dar și destul de ușor de identificat? Deoarece Hellvig conduce aripa dizidentă din PNL, ce speră să-l descăuneze mai repede pe Ilie Bolojan din fruntea guvernului și a partidului, iar un eșec al candidaturii lui Ciucu poate grăbi deznodământul fatal pentru bihorean. Pe Hellvig l-am regăsit, însă, și în mijlocul useriștilor, acolo unde, sub pretextul implicării pozitive, și-a chemat fidelii de pe lângă Drulă ca să le tempereze elanul electoral. În acest caz, scopul său este să-i strice strategia lui Lucian Pahoțu, șeful SPP, ce și-a asumat coordonarea subterană în cazul campaniei lui Drulă, de bună seamă ca să-și dovedească astfel utilitatea pe lângă Nicușor Dan și să-și prelungească mandatul la Cotroceni, mandat vegheat (și voi cerceta cu atenție acest lucru, la mandatul lui Pahoțu mă refer) de către cele mai oculte cercuri de putere internaționale. Revin la Hellvig, care dorește să parieze, însă, și pe un cal ce apare cu șanse de câștigător, iar astfel a început demersuri ca să se inoculeze în anturajul lui Daniel Băluță, aparent cu intenții de sprijin, dar de fapt spre a căpăta acces la informații utile de folosit în caz de nevoie. Iar aici reamintesc modul în care Eduard Hellvig i-a distrus, în primăvară, campania electorală lui Crin Antonescu, fostul său șef și binefăcător, încurcându-i și blocându-i dispozitivul de campanie prezidențială. Doar așa a reușit Nicușor Dan intrarea sa în turul 2 și blocarea candidatului Crin Antonescu, susținut inclusiv de către PSD. N-am nicio îndoială că Hellvig va încerca ceva similar și în cazul lui Daniel Băluță, dar acum are șanse mai mici; totul este mai transparent.
De ce riscă, totuși, Eduard Hellvig cu asemenea mișcări ce se văd din avion? Pentru că el nu se auto-consideră ca fiind doar un membru influent al PNL, ci mai ales se prezintă, se crede, se alintă cu postura de fost director al SRI, din care beneficiază în mod teoretic, dar și practic de protecție și impunitate. Mișcările actuale al Eduard Hellvig vouă, însă, trebuie să vă sugereze și altceva, anume obișnuința proastă a cuiva de a jongla cu puterea prin jocuri politice subterane, obișnuință pe care Hellvig a căpătat-o exact în cei 8 ani de mandat ca șef al SRI. Deci, prin cazul Hellvig, puteți avea încă o confirmare că România este, într-adevăr, SECURISTAN, iar prin jocul nepermis pe care el îl face încă și azi, îl putem încadra liniștiți pe Hellvig la nivelul celor responsabili de marasmul politic actual. Și mai arunc încă o întrebare în eter, amintindu-mi, totuși, că am fost amici: Chiar nu se poate găsi ceva serios de lucru acestui om încă tânăr? Are 51 de ani și statul român a investit mult în el. Nu îl mai poate recupera nimeni de pe acest drum al pierzaniei?
