Omul Zilei, Călin Georgescu. Evocat de către Serviciul de Informații Externe al Rusiei, câștigă în plan electoral, dar pierde în jocul de influență. ”Joc otrăvit” al spionilor lui Putin!

(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)

Autor: Cozmin Gușă

Vă spun, de la început, că, astăzi, concluzia analizei este că rușii, în cazul Călin Georgescu, l-au ajutat… de l-au îngropat. O să explic imediat această frază dură a mea, dar, înainte, vreau să fac o precizare, apropo de georgiști. Și am câțiva prieteni georgiști care speră, de bună credință, că posibilul, deocamdată, viitor președinte Călin Georgescu ar putea rezolva marasmul românesc. Mi-au comunicat, în ultimele două zile, că sunt nedumeriți de ce nu le mai sprijin favoritul, dar, atenție, n-au contrazis nimic din ce am exprimat zilele trecute referitor la acesta. Eu le-am răspuns, la rândul meu, că n-am fost vreodată și n-o să fiu un propagandist și că adevărul trebuie să primeze mereu în presă și fac aceste precizări ca să vă fie utile și vouă, unora dintre voi, anume goldiștilor și georgiștilor, și vă invit pe toți la gândire critică.

Revin la episodul comunicatului SIE rusesc, adică al Serviciului de Informații Externe al Rusiei, ce-l menționează pe Călin Georgescu. Imediat după ce l-am citit, ieri după-amiază, am postat următorul text, în care zic așa:

„Rușii nu fac greșeli în comunicarea publică, ăsta e și cazul comunicatului Serviciului lor secret de informații externe legat de Călin Georgescu și implicarea Ursulei von der Leyen contra candidaturii sale. Putin vrea să arate ’cunoscătorilor’ că Rusia nu-l susține pe Georgescu, pentru că altfel nu l-ar fi pomenit public, dar vrea și să dea argumente publice administrației Trump ca să-și poată justifica faptul că nu-l sprijină pe Georgescu, deoarece apare public c-ar fi ’omul Rusiei’. E limpede, în acest moment, că Georgescu nu beneficiază de susținere pe noua axă de putere ’Washington-Moscova’, fapt ce-i complică mult nu doar situația juridică, dar îi poate bloca drumul electoral.”

Completez acum explicația în felul următor: este de subliniat, prieteni goldiști, că acest comunicat public,  fără precedent, al SIE rus, serviciu condus de către redutabilul Serghei Narîșkin, reprezintă o interferență directă și publică a intelligence-ului în politică. Comunicatul amestecă adevăruri și minciuni, așa cum se face atunci când manipulezi. Adevărul e legat de interferența grobiană a conducerii UE, simbolizată de către Ursula von der Leyen, în procesele electorale din țările membre și aici ar fi fost de așteptat datele și dovezile concrete venite din partea unui serviciu secret, mai ales rusesc; acestea există și ar fi fost de real folos, mai ales pentru România, ce e prezentată de trei luni de zile ca fiind repetenta clasei în materie de democrație. Prima concluzie: rușii nu vor să ne ajute, ei doar ne ațâță. Eu nu am nicio îndoială că dețin adevărul despre ce anume s-a întâmplat în România, în noiembrie și în lunile de toamnă, cu alegerile din 2024. În comunicat, mai apare un adevăr, anume că Administrația Trump îi sprijină pe Viktor Orban, premierul Ungariei, dar și pe Robert Fico, premierul Slovaciei. Acest lucru a fost evident în repetate rânduri și a fost emis chiar din gura lui Donald Trump.

Totodată, oamenii lui Serghei Narîșkin adaugă o minciună, cea referitoare la susținerea regimului Trump pentru Călin Georgescu. Asta este o minciună! Dacă ar fi fost așa, adică dacă regimul Trump l-ar fi susținut pe Călin Georgescu, măcar unul dintre cei aparent preocupați de soarta democrației românești, vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, emisarii speciali Kellogg sau Grenell, nu mai zic despre Trump, măcar unul dintre ei ar fi pronunțat sau scris măcar o dată numele lui Călin Georgescu, ori asta nu s-a întâmplat. Nu mai zic că, dacă ar fi fost sprijinit Călin Georgescu, ar fi trebuit să fie invitat măcar la adunarea recentă a republicanilor și, dacă nu pentru discuții neapărat, posibil pentru poze. Așadar, din punct de vedere electoral, rușii i-au făcut un serviciu aparent lui Georgescu, care poate avea acum o bază declarativă externă atunci când spune, pe bună dreptate, că liderii UE se implică ilegal în conducerea și alegerile românești. Numai că acest cadou rusesc este otrăvit, și rușii știu bine asta; dacă Călin Georgescu va folosi comunicatul SIE rusesc, va confirma indirect, în folosul inamicilor săi, teoria conform căreia Rusia a fost implicată în alegerile din noiembrie 2024, iar Putin îi sare din nou în ajutor. Nu e pericol, însă, ca Georgescu să folosească argumentul spionilor ruși, deoarece el își declară, din sculare în culcare, doar atașamentul față de regimul Trump și politica SUA.

Din punct de vedere al jocului de influență, treaba este și mai sofisticată. Comunicatul rusesc, fiind comentat public că aduce servicii candidatului Călin Georgescu, oferă, astfel, motive Administrației Trump ca să nu-l mai susțină public sau informal pe Georgescu, că doar nu poți susține un prezidențiabil dintr-o țară NATO ce apare ca sprijinit pe față de regimul Putin. Deci, din acest punct de vedere, e limpede că rușii au efectuat o operațiune otrăvită, ce îl scoate, practic, pe Georgescu din jocul subteran de influență. Și, având în vedere cât de solidă apare în noua axă de putere Washington-Moscova, exclud faptul că acest comunicat rusesc n-a apărut de comun acord cu americanii, care trebuiau, nu-i așa, să fie ajutați ca să spele rușinea că nu sunt de fapt deloc preocupați de soarta democrației din România. De ce nu sunt preocupați? V-am mai spus și acum doar repet: pentru că România este pe masa marii împărțeli dintre Trump și Putin, aceste mari mize geopolitice fiind dispariția bazelor militare SUA/NATO de pe teritoriul României, respectiv controlul exclusiv al Mării Negre de către Rusia, în baza vechiului concept, exprimat frust, precum Marea Neagră = lac rusesc.

Revin la Călin Georgescu, a cărui soartă pare pecetluită din punct de vedere al jocului subteran pe axa SUA-Rusia, dar care Georgescu are încă marele avantaj al popularității interne și, mai ales, al celei externe, ori asta ar fi trebuit fructificat prin vizite și întâlniri din SUA până în țările vestice. Din aceste regiuni, însă, Călin Georgescu nu a primit nicio invitație oficială, iar interviurile de presă, din punct de vedere al influenței reale, au valoarea frecției la picior de lemn. Să remarcăm, însă, acest lucru: că Georgescu nu își fructifică uriașa popularitate care l-ar putea ajuta în jocul din ce în ce mai disperat pe care îl practică în fața autorităților românești, care, desigur, fiind din SECURISTAN, sunt atât de samavolnice pe cât pot.