Omul Zilei – Dănuț Lupu. Un ”câine” ce-a rămas lup!

(transcrierea rubricii „Omul Zilei” din emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă!”, de la GOLD FM)

Autor: Cozmin Gușă

Pentru noile generații, Dănuț Lupu e doar un fost mare fotbalist, certat cu disciplina; pentru noi, cei mai vechi și mai nostalgici, este fotbalistul din generația de aur de la care speram să fie al doilea Hagi al României. N-a fost să fie. Talentat, incomod, inteligent, direct, impertinent de multe ori, și-a irosit oportunitățile, așa cum au pățit mulți români valoroși, dar dezorientați de această tranziție.

Dănuț Lupu a fost condamnat la pușcărie cu executare pentru șapte luni și ceva pentru că a fost depistat conducând fără carnet. Nu era prima dată, a fost judecat astfel în calitate de recidivist și nu a existat pentru el niciun fel de clemență. Nu i-a folosit nici măcar scuza că era bolnav, în mijlocul unei crize, deci n-a avut ce să facă, grăbindu-se să meargă la spital, decât să-și conducă propria mașină, chiar dacă n-avea voie, o scuză fezabilă în cazul său, ținând cont de problemele de sănătate pe care știm că le are. Lupu n-a deranjat traficul, n-a fost băut și nici drogat. Nici asta n-a mai contat, tocmai pentru că era recidivist și a avut ghinionul să fie oprit de polițiști. Mie îmi pare rău pentru Dănuț Lupu, este un fost mare fotbalist la care țin, îmi place de el, dar nu contest deloc decizia judecătorilor, ea pare să fie ca la carte.

Însă tocmai pentru că justiția este selectivă și strâmbă în România, această condamnare a lui Lupu îmi aduce aminte de toate cazurile de politicieni, judecători, procurori, oameni de afaceri, șmecheri, plus odraslele tuturor acestora pe care i-am enumerat, care n-au pățit nimic în cazuri mult mai grave, soldate cu morți, răniți, conducând sub influența alcoolului sau drogurilor. Atunci, prieteni, de la acest microfon le dau dreptate și celor mulți care cereau în cazul lui Dănuț Lupu doar condamnare cu suspendare, amendă penală, eventual muncă în folosul comunității.

Adevărul e că Dănuț Lupu e vinovat fără dubiu, dar tot la fel de adevărat este că această condamnare în cazul unei celebrități din fotbal a fost gândită ca un exemplu public și cinic care să ne demonstreze că, vezi, Doamne, justiția e corectă în România și judecă drept. N-au obținut ce au dorit cei de la butoane, pentru că tocmai din acest motiv și alții, mulți, ca mine ne vom gândi în aceste zile doar la marile orori și nedreptăți din justiția românească în oglindă cu cazul lui Dănuț Lupu. L-am urmărit ieri în emisiunea de la Fanatik, în dialog cu Horia Ivanovici, și am simțit și eu compasiune pentru el, dar, repet, asta este decizia în cazul său, așa scrie în carte.

Dănuț ar fi putut fi „Omul Negru al Zilei” atunci când a fost prins fără carnet, dar această rubrică nu exista; însă, în urmă deciziei selective a justiției, a devenit din negru gri, ca un lup ce a fost mai toată viața sa și cred că va folosi experiența pușcăriei ca pe una ce ți-o oferă viața la o vârstă când poți pricepe mai bine ce și cum ai trăit. Mizez chiar pe o reinventare a sa în urma acestui eveniment neplăcut.