Povestea SUPERBET, imperiul pariurilor condus de familia Dragic!

Hans-Holger Albrecht, fratele Ursulei von der Leyen – președinta Comisiei Europene, conduce din februarie 2023 Superbet, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Superbet, controlat de Sacha Dragic, este cel mai mare operator de pariuri din România. Grupul, cu sediul central în București și activ în 12 țări europene, figurează deja în top 20 mondial al industriei de profil.

Superbet, scindat în mai multe firme cu profituri de milioane

Superbet Group a fost fondat în 2008 de antreprenorul sârb Sacha Dragic, primul punct de lucru fiind deschis la Oradea, în vestul României. La început, compania opera patru branduri de retail exclusiv pe piața locală: Superbet, Go! Bet, BetArena și Magic Jackpot. Ulterior, portofoliul de branduri a fost redus la două: Superbet – devenit principalul brand – și Magic Jackpot.

În 2016, Superbet a lansat platforma sa online în România, sub numele Superbet.ro, iar în a doua jumătate a anului 2017, și-a început activitatea și în Polonia, ca parte a unei strategii de extindere internațională.

Pe 20 septembrie 2017, compania a listat o emisiune de obligațiuni în valoare de 9,7 milioane de lei pe sistemul alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori București. În acel an, printre acționarii Superbet se numărau Sacha Dragic, Augusta Dragic, Roland Haas, Juraj Koman și alți investitori cu participații minoritare.

SUPERBET ONLINE SRL, înfiinţată în anul 2015, este administrată de Grigore Mihai Emanuel. La asociaţi apare persoana juridică SUPERBET HOLDING SRL, iar beneficiarul este Sacha Dragic. Compania a avut, în 2024, o cifră de afaceri de 9 361 833 euro şi un profit net de 657 835 euro.  SUPERBET HOLDING SRL este administrată de polonezul Adam Wojciech Lamentowicz. Asociată în firmă este persoana juridică SUPERBET GROUP LTD, iar beneficiarul este, de asemenea, Sacha Dragic.

SUPERBET RETAIL SA  îi are ca administratori pe Radu Cristian Mircea, Mityityuc Gabriel Nicolae, Adam Wojciech Lamentowicz, care are şi calitatea de director. La asociaţi apar două persoane juridice SB ADVANCED SYSTEMS LTD şi SUPERBET HOLDING SRL. În 2024 firma a avut o cifră de afaceri de 48 105 997 euro şi un profit net de 18 437 672 euro.

SUPERBET BETTING & GAMING SA îi are ca administratori pe Andrei George Popa, Cristian Mircea Radu şi Adam Wojciech Lamentowicz. În 2024, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 127 627 754 euro şi un profit net de  12 332 674 euro.

ADVANCED RETAIL SYSTEM SA  al cărei beneficiar este tot artizanul Superbet, are ca domeniu de activitatea închirierea bunurilor imobiliare. Administratorii firmei sunt Radu Cristian Mircea,  Turiga Adrian Gabriel,  Lamentowicz Adam Wojciech şi Marius Iftime. În 2024, firma a avut o cifră de afaceri de 33 440 366 euro şi a înregistrat un profit net de 817 612 euro.

Augusta Valeria Dragic, de la chirurgie oftalmologică la pariuri sportive

Augusta Valeria Dragic, soţia lui Sacha Dragic este președinta fundației Superbet.

Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (promoția 1992), Augusta Valeria Drăgic a profesat inițial ca medic – stagiar chirurg, apoi ca rezident în chirurgie toracică și oftalmologie, până în 2001, când a decis să își schimbe direcția profesională și să intre în antreprenoriat.

În 2008, alături de soțul său, Sacha Drăgic, a co-fondat Grupul Superbet, una dintre cele mai mari companii de pariuri sportive din Europa Centrală și de Est. De-a lungul timpului, a deținut mai multe funcții de conducere, printre care și cea de Chief Human Resources Officer (CHRO), rol pe care l-a exercitat până în 2020.

Din 2019, este membră a Consiliului Director al Fundației Superbet, iar în prezent ocupă funcția de președinte al organizației.

Dependenţa de jocuri de noroc

În România, aproximativ 15% dintre adulții de peste 18 ani au jucat cel puțin o dată în ultimul an jocuri de noroc, cum ar fi loto, pariuri sportive, sloturi, jocuri online sau de cărți. Din aceștia, circa 0,6% (aproximativ 98.000 de persoane) sunt considerați jucători cu comportament problematic. Specialiștii estimează că între 20.000 și 120.000 de români ar putea fi afectați de o dependență severă.

Majoritatea jucătorilor care joacă săptămânal au între 18 și 24 de ani. Bărbații sunt mult mai predispuși la jocuri de noroc decât femeile, iar jucătorii provin în special din mediul urban, în orașe mici cu până la 30.000 de locuitori. Motivația principală pentru a juca este distracția și speranța de a câștiga bani.

În rândul tinerilor, situația este și mai îngrijorătoare: 22,4% dintre elevii de liceu au pariat cel puțin o dată, iar 7 din 10 copii au văzut publicitate stradală pentru jocuri de noroc. De asemenea, 4 din 10 copii au un prieten care joacă pe bani.

Dependența de jocuri de noroc are consecințe financiare și emoționale, jucătorii putând suferi pierderi financiare semnificative, stres și deteriorarea relațiilor personale și a sănătății mintale. Deși există fonduri destinate prevenției și tratamentului acestei dependențe, acestea sunt adesea nefolosite din cauza lipsei unor inițiative eficiente.

Autoritățile au alocat aproape 6 milioane de euro pentru combaterea dependenței de jocurile de noroc, dar o mare parte din acești bani nu au fost cheltuiți. În plus, statul pare să se concentreze mai mult pe încasarea taxelor din industria jocurilor de noroc decât pe implementarea unor politici eficiente de sănătate publică pentru prevenirea și tratarea dependenței.

Ludomania este termenul folosit pentru a desemna dependența patologică de jocurile de noroc. Este o tulburare de comportament în care persoana nu mai poate controla nevoia de a juca, chiar dacă acest obicei îi provoacă probleme financiare, sociale și psihice serioase.

Persoanele care suferă de ludomanie experimentează o nevoie puternică și obsesivă de a juca, în ciuda consecințelor negative. Această dependență poate duce la pierderi financiare, deteriorarea relațiilor personale, probleme la locul de muncă și chiar depresie sau alte tulburări mentale. Ludomania este recunoscută oficial ca o tulburare în manualele de diagnostic psihiatric, iar tratamentul ei implică adesea psihoterapie, consiliere psihologică și uneori medicație.

Factorii care contribuie la apariția ludomaniei includ predispoziția genetică, factori psihologici (cum ar fi stresul, anxietatea, depresia), dar și factori sociali și de mediu, cum ar fi accesul facil la jocurile de noroc sau publicitatea agresivă.

În România, ludomania este o problemă tot mai recunoscută, pe măsură ce accesul la jocurile de noroc devine mai facil, inclusiv prin intermediul internetului și al sălilor de pariuri. Mulți români se confruntă cu această dependență, iar efectele negative sunt din ce în ce mai vizibile în familie, la locul de muncă și în societate. Statisticile arată că o parte semnificativă a populației joacă jocuri de noroc, iar un procent important dintre aceștia dezvoltă un comportament problematic sau chiar ludomanie. Adolescenţii și adulții tineri sunt cei mai vulnerabili, iar numărul celor afectați crește, în parte și din cauza promovării agresive a jocurilor de noroc în spațiul public.

sursă: gazetadecluj.ro