Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania a organizat joi, 24 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, o ampla dezbatere publica pe marginea adoptarii si implementarii in legislatia romaneasca a Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (Media Freedom Act), care va trebui sa devina aplicabil incepand cu luna august 2025 in toate statele-membre ale UE.
La dezbateri au participat zeci de jurnalisti, asociatii profesionale ale presei, dar si reprezentanti ai Parlamentului, CNA, ANCOM si Ministerului Culturii, invitati sa-si spuna punctul de vedere cu privire la actul normativ european ce trebuie implementat in legislatia romaneasca. Dezbaterile au fost moderate de cunoscuta realizatoare RTV Andreea Cretulescu (foto 1) si de Ruxandra Sararu, din cadrul Colegiului Director al UZPR.
Mare parte dintre reprezentantii jurnalistilor si-au exprimat ingrijorarile cu privire la institutiile de “politie a presei” din Romania – CNA si ANCOM –, populate cu functionari care nu au nicio experienta in activitatea de presa, dar care dau cu usurinta amenzi considerabile sau adopta masuri punitive la adresa presei sub pretextul ca apara cetatenii de dezinformare si “fake-news”.
Razvan Savaliuc, senior editorul publicatiei Lumea Justitiei – care a reprezentat la dezbateri interesele Clubului Roman de Presa – a relevat ca desi Media Fredom Act isi propune sa apere jurnalistii de interferentele guvernamentale, el dispune ca statele-membre ale Uniunii Europene sa ia masuri de monitorizare si asigurare a unei informari corecte din partea institutiilor de presa, in conditiile in care rolul primordial al jurnalistului este de a critica guvernarea atunci cand derapeaza de la asteptarile societatii ori un control din partea statului, a unor functionari care in viata lor nu au lucrat in presa, nu au luat o decizie editoriala si nu stiu cum functioneaza si cum se finanteaza o institutie de presa, nu pot sa fie judecatorii actului jurnalistic.
Razvan Savaliuc a dat ca exemplu derapaje publice ale CNA si situatia aberanta in care institutiile de presa amendate de aceasta institutie nu pot ataca deciziile de sanctioare in instanta decat daca achita in prealabil amenda deloc mica. Razvan Savaliuc a aratat ca institutiile statului nu pot fi independente si impartiale in raport cu presa care le critica si ca este imperios necesar ca atunci cand in baza Freedom Media Act se va desemna un organism de reglementare si control acesta sa nu fie o institutie a statului, ci o organizatie profesionala de breasla a jurnalistilor. La fel cum magistratii au un CSM al lor, cum medicii au un Colegiu al lor si cum multe alte profesii fundamentale in stat au organizatii profesionale de breasla care solutioneaza abaterile colegilor lor, singurii in masura sa aprecieze obiectiv si subiectiv daca a avut loc o incalcare a normelor profesionale. Numai in aceste conditii – in care statul nu va mai fi un judecator al activitatii de presa – se va putea vorbi de o garantare a dreptului la libera exprimare pentru jurnalisti.
Alti vorbitori si-au manifestat la randul lor ingrijorarile privind modul in care jurnalistii ajung de prea multe ori sa fie sanctionati si intimidati ori constransi de catre factori decizionali guvernamentali, datorita unor proaste reglementari si aplicari ale acestora ori a unor interferente politice.
In zilele ce urmeaza, in urma ideilor dezbatute joi, UZPR va finaliza un set de concluzii si propuneri concrete pentru implementarea Media Freedom Act in Romania.
Iata mesajul dat publicitatii de UZPR:
„2025 este anul in care intra in vigoare prevederile European Media Freedom Act (EFMA), set de reglementari fara precedent prin care Uniunea Europeana sustine libertatea presei, pluralismul mass-media si responsabilitatea editoriala.
Regulamentul EFMA va deveni direct aplicabil in Romania fara a necesita transpunere legislativa, dar presupunand adaptarea urgenta a legislatiei nationale, in special in ceea ce priveste definirea clara a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune si radio, reglementarea echilibrata a actorilor digitali, fara a afecta libertatea de exprimare, precum si stabilirea unor criterii transparente pentru licentiere, avizare si sanctionare.
Obiectivul principal al reglementarilor europene se refera la crearea unui cadru legislativ echitabil pentru furnizorii de servicii media (media traditionala) care sa asigure in societatea romaneasca dezvoltarea gandirii critice, un ingredient recunoscut de toti expertii ca fiind arma principala pentru combaterea dezinformarii si nu un posibil intrument de limitare masiva a libertatii de exprimare.
Regulamentul EMFA include prevederi care vizeaza si serviciile media digitale. in acest context, reglementarile legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat si asupra serviciilor digitale, intrucat acest lucru le-ar impovara excesiv activitatea, riscand chiar sa le duca in faliment. Totodata, nu este acceptabil sa existe un dublu standard. Prin urmare, este necesara o lege unica, care sa contina principii comune pentru ambele domenii – audiovizual si digital – cu diferentieri doar in ceea ce priveste simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital. Cu alte cuvinte, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi si obligatii diferite in functie de tipul de serviciu pe care il ofera.
Presedintele UZPR, Sorin Stanciu, a deschis conferinta subliniind importanta faptului ca implementarea EFMA a devenit un punct central al preocuparilor mass-media. in continuare, moderatoarele evenimentului, jurnalistele Ruxandra Sararu si Andreea Cretulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR, s-au referit la rolul puternic, de „moment zero”, al implementarii EFMA, din perspectiva libertatii editoriale si gandirii critice in societatea romaneasca.
Adoptarea si implementarea EMFA reprezinta un pas esential pentru consolidarea democratiei, transparentei si independentei jurnalistice in Romania. In acest context, Mircea Abrudean, presedintele Senatului Romaniei, a transmis ca factorul politic are un rol important in cadrul dezbaterii: „Avem responsabilitatea de a garanta libertatea presei”.
EMFA propune masuri clare impotriva interferentei guvernamentale sau economice in activitatea editoriala, prevede obligatii privind transparenta proprietatii media si a finantarii publice pentru institutiile de presa, introduce norme pentru protejarea jurnalistilor impotriva supravegherii abuzive si a intimidarii, dar si pentru protectia surselor. De asemenea, in conditiile in care Romania trebuie sa-si adapteze legislatia pentru a respecta reglementarea europeana si a proteja, in acelasi timp, libertatea editoriala si pluralismul real in spatiul media – clasic si digital, este nevoie sa se decida cine intra sub incidenta reglementarii (in prezent, legislatia romaneasca vizeaza in proportie covarsitoare doar televiziuni si radio), evitarea suprareglementarii, este nevoie de criterii clare de licentiere /avizare si sanctionare, in logica depolitizarii si votului arbitrar.
In cazul sanctionarii furnizorului, aceasta sa se faca cu respectarea DREPTULUI DE CONTESTARE LA O INSTANTA INDEPENDENTA (contencios administrativ) si aplicarea sanctiunii DUPA ce aceasta instanta se pronunta.
Mihai Ghigiu, presedinte al Comisiei pentru invatamant al Camerei Deputatilor, a subliniat faptul ca Regulamentul are menirea de a asigura libertatea presei, iar in acest tablou, „educatia are un rol esential daca dorim ca aceasta reglementare sa treaca dincolo de hartie”.
Bogdan Ciuca, presedinte al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor considera EFMA „ca pe o asumare publica a unor valori in spatiul european”, iar Cristian Niculescu-Tagarlas, presedinte al Comisiei pentru cultura si media din Senat, a afirmat ca „aplicarea EFMA porneste de la o necesitate – este o reglementare europeana, iar Romania trebuie s-o adopte”.
Reprezentantul Ministerului Culturii a dat asigurari ca institutia „sustine implementarea deplina a regulamentului si va sprijini independenta editoriala, protectia surselor, pluralismul si combaterea ingerintelor in mass-media”, iar Stefanita Avramescu, presedinte al Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, a subliniat faptul ca „jurnalistii trebuie sa aiba toata libertatea sa se exprime, intrucat nimeni un stie mai bine decat jurnalistii ce inseamna libertatea presei”.
Mai departe, pe parcursul dezbaterilor, reprezentantul Consiliului National al Audiovizualului s-a referit la „asigurarea prin prerogativele legii a libertatii si pluralismului mass-mediei”, iar reprezentantul Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii a mentionat ca institutia „sprijina cu expertiza pe zona sa de competenta implementarea EFMA prin aplicarea responsabilitatii pentru platformele mari, care si-au depasit de mult scopul initial pentru care au fost create”.
De asemenea, dezbaterea a abordat finantarea de stat transparenta si echitabila pentru media publica si privata, transparenta audientelor, implicarea organizatiilor societatii civile din domeniu in procesul legislativ, recomandand si o potentiala creare a unui grup de lucru (eventual interinstitutional), in vederea implementarii EFMA.
Reprezentant al mediului academic, Mihnea Costoiu a relevat faptul ca Universitatea Politehnica „pune la dispozitia implementarii EFMA structuri si mecanisme prin care explicam unei paturi mai mari din populatie care sunt instrumentele prin care se poate ajusta un mesaj”.
Reprezentantii mass-media, deopotriva publice si prívate, au abordat, pe parcursul celor doua serii ale dezbaterii, printre altele, teme ca supracontrolul, suprareglementarea, tratamentul corect din partea autoritatilor, independenta furnizorilor de informatie, infiintarea unui organism de reglementare a presei care sa fie alcatuit din profesionisti in domeniu, legea audiovizualului si cea de functionare a posturilor publice, garantiile pe care le stabileste EFMA pentru libertatea de exprimare sub raport procedural si institutional.
UZPR cere un proces public si consultativ pentru aplicarea EFMA in Romania. „Solicitam un cadru de dezbatere deschis, fara agende ascunse, in care jurnalistii, creatorii digitali si societatea civila sa aiba un cuvant important de spus” a declarat Sorin Stanciu, presedinte al UZPR.
In cadrul dezbaterii nationale organizate de UZPR s-a evidentiat si faptul ca aplicarea Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (EFMA) nu este doar o obligatie juridica pentru Romania, ci si o sansa strategica de a consolida un ecosistem media sanatos, credibil, functional. „Pentru aceasta, este esential sa construim un cadru legislativ echitabil – in special pentru furnizorii traditionali de servicii media, care, in ciuda provocarilor digitale, raman piloni ai informarii publice. Un astfel de cadru nu trebuie sa insemne doar reglementare, ci sprijin pentru un jurnalism de calitate, ancorat in responsabilitate editoriala si independenta. Pentru ca doar o presa libera, profesionala si respectata poate contribui la ceea ce expertii numesc imunitate democratica: dezvoltarea gandirii critice in societate. Intr-o era dominata de dezinformare, polarizare si manipulare digitala, gandirea critica devine o resursa de securitate publica. Iar presa profesionista, cu reguli clare, dar corecte, este partenerul cel mai de incredere in cultivarea acestui reflex social”, au mentionat moderatoarele evenimentului.
In urma dezbaterii nationale „Media Freedom Act – provocari si perspective pentru libertatea presei in Romania”, UZPR va elabora un document de pozitie care va contine propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui inclusi in reglementare, modele aplicate in alte state membre ale UE, principiile unei reglementari democratice si echilibrate, nevoia de independenta institutionala in procesul de reglementare”.
sursă: luju.ro
