Autor: Radu Soviani
De ceva timp, mă întreb și întreb public dacă poate identifica cineva o singură măsură în favoarea populației și economiei reale luată de guvernarea Bolojan (PNL+PSD+UDMR+USR), în 2025. Eventual una care să nu fie expresia delincvenței financiare de stat.
Nu am primit încă niciun răspuns, de aceea întreb public și aici, în Libertatea, poate găsim măcar o măsură. Până la acel răspuns, pe care îl voi analiza temeinic, să analizăm măsurile luate începând cu 23 iunie 2025, data învestirii ca premier a unui dintre beneficiarii anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Administrația politică
A fost în favoarea populației numirea (și ulterior, când s-a aflat, demiterea) unui șpăguitor „de supraviețuire” – ca vicepremier responsabil cu „reforma statului”? Tocmai el, șpăguitorul, în condițiile în care furtul de TVA de la buget înseamnă mai mult de trei lei din 10 datorați?
A fost în favoarea populației numirea vicepremierului și ministru al apărării – Ionuț Moșteanu, cu studii „atât de superioare” încât nu au putut fi găsite pe nicăieri?
A fost în favoarea populației atunci când l-a menținut ca vicepremier pe domnul Tanczos Barna, cel care a fost responsabilul unui buget vizibil falsificat, ca ministru de finanțe în februarie 2025, în care a subevaluat cheltuielile?
Ianuarie 2025, la facerea bugetului: „Facem bugetul fără majorări de impozite și taxe. Calculăm bugetul pe un deficit de 7% fără majorări de taxe și impozite. Calculăm un deficit de 133 de miliarde de lei”. Aș adăuga, și cu o inflație prognozată la 5%.
Aprilie 2025, după facerea bugetului: „România își reafirmă angajamentul de se încadra în deficitul bugetar de 7% din PIB în 2025”.
Rezultatul? Deficit bugetar de 8,4% din PIB, de circa 160 de miliarde de lei (mai mare nominal decât cel din 2024), cu majorări de TVA, accize, impozit pe dividende etc. Și cu o rată a inflației de 10%, care a anulat de facto și puținele majorări salariale din 2025. Deci, nimic pentru populație.
A fost în favoarea populației atunci când a generat blocarea proceselor civile din justiție pentru o perioadă mai mare de trei luni, pentru simplul motiv că, întocmai cu Bulă, uitase să își ia „bilet” , neașteptând avizul?
Performanțele economice
Reîntoarcerea politicilor inflaționiste și delincvența financiară a statului față de populație, au fost ridicate la rangul de politici naționale în anul 2025.
Continui să tolerezi evaziunea fiscală? Da. Iar factura o pui pe seama populației și companiilor: majorezi TVA-ul pentru contribuabilii corecți și dublezi inflația, la 10% pentru toți.
Continui să tolerezi ineficiența administrației publice locale? Da. Și pui taxe mai mari ca să o întreții și să o finanțezi (impozitele locale se majorează cu peste 70% de la 1 ianuarie 2026).
Cum au ales Bolojan și Grindeanu să mimeze că fac ceva în privința administrației locale? Prin joc de glezne: mimând că vor da afară în 2025, 13.000 de salariați. Afară înseamnă afară – nu mutarea cheltuielilor în bugetul de pensii.
Pe lângă faptul că gurul administrației publice locale, Bolojan, număra salariații din administrația publică locală exact cum număra Ghiță Pristanda steagurile, așa cum am arătat aici, am calculat la acel moment și că în mod real, o astfel de măsură ar fi însemnat în mod real o economie anuală de cel mult 0,01% din PIB – nici pe aia nu a făcut-o.
Puțina reducere de personal pe care au făcut a reprezentat pensionarea a câțiva militari (și transferul cheltuielilor din bugetul de stat în cel de pensii, deci, niciun efect), și tăierea veniturilor și numărului profesorilor. Iar populației i se oferă „resturi” de stradă, școală și spital.
„În momentul de față, mediul privat din România, din foarte multe locuri, nu are pe cine angaja”, declara Bolojan în 2 septembrie 2025. „V-am spus că societățile private au posibilitatea să angajeze o mare parte din acești oameni, pentru că este nevoie pe piața forței de muncă private, și știți asta, în toată România, de angajați”, a mai spus Bolojan
Ooops! Numărul șomerilor tocmai depășise în august nivelul de 500.000, după majorarea TVA. Cel mai mare nivel din ultimii opt ani (cu excepția anului pandemic). Ca medie lunară, în 2025, au existat cu 40.000 de locuri de muncă mai puțin decât media lunară din 2024. Adică o piață slabă a forței de muncă și a oportunităților de angajare, slăbită chiar de politicile de austeritate „salvatoare”.
Ce au salvat?
În opinia mea, tăierile de cheltuieli căutate, dar negăsite în administrație (cu excepția veniturilor din învățământ, acolo unde „Maurul și-a făcut treaba și a trebuit să plece”) și majorările de taxe au fost realizate doar pentru ca fondurile combinatorilor din anticamerele guvernului să continue să fie disponibile pentru „șpăgi de supraviețuire”.
Citind „ordonanța trenuleț” constat:
în esență noi înghețări de venituri (o formă de delincvență financiară de stat, stat care nu vrea să-și respecte obligații legale precum majorarea de la 1 ianuarie 2026 a salariului minim sau majorarea pensiilor, măcar cu rata inflației)
prevederi care îi fac pe unii din anticamerele puterii să aplaude cu trei mâini
prevederi care îi fac pe unii din administrație să aplaude cu patru mâini: mai multe autorizații sau centralizarea lor – înseamnă mai multe oportunități pentru „anticamere”
prevederi care îi fac pe unii baroneți locali să aplaude cu cinci mâini
continuarea politicilor represive asupra puterii de cumpărare a populației, amplificate de la 1 ianuarie 2026 prin majorarea impozitelor locale cu peste 70%, prin noi majorări de accize, a impozitelor pe dividende etc.
Așa că deocamdată nici pentru 2026 nu am reușit să identific măcar o singură măsură în favoarea populației. Nici măcar amânarea cu șase luni a obligației legale de majorare a salariului minim.
sursă: libertatea.ro
