- Criza costului vieții este cel mai mare risc pe termen scurt, în timp ce eșecul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la schimbările climatice sunt cele mai mari preocupări pe termen lung;
- Rivalitățile geopolitice și pozițiile interne vor spori constrângerile economice și vor exacerba și mai mult riscurile pe termen scurt și lung;
- Raportul Global Risks îndeamnă țările să colaboreze pentru a evita „rivalitățile pe resurse”
- Raportul se bazează pe opiniile a peste 1.200 de experți, factori de decizie politică și lideri din industrie.
Geneva, Elveția, 11 ianuarie 2023 – în ultimii 17 de ani, Raportul privind riscurile globale al Forumului Economic Mondial a avertizat cu privire la riscurile globale profund interconectate. Conflictele și tensiunile geo-economice au declanșat o serie de riscuri la nivel mondial care sunt corelate, potrivit raportului Global Risks Report 2023 al Forumului Economic Mondial. Printre acestea se numără o criză a aprovizionării cu energie și alimente, care este probabil să persiste în următorii doi ani, precum și o creștere puternică a costului vieții și a datoriilor. În același timp, aceste crize riscă să submineze eforturile de combatere a riscurilor pe termen lung, în special cele legate de schimbările climatice, biodiversitate și investițiile în capitalul uman.
Acestea sunt concluziile raportului Global Risks Report 2023, publicat astăzi, care susține că fereastra de acțiune privind cele mai grave amenințări pe termen lung se închide rapid și este necesară o acțiune colectivă concertată înainte ca riscurile să ajungă la un punct critic.
Raportul, realizat în parteneriat cu Marsh McLennan și Zurich Insurance Group, se bazează pe opiniile a peste 1.200 de experți în studiul riscurilor de la nivel mondial, factori de decizie politică și lideri din industrie. Pe parcursul a trei intervale de timp, acesta prezintă o imagine a peisajului riscurilor globale, care este atât nouă, cât și straniu de familiară, deoarece lumea se confruntă cu multe riscuri preexistente care păreau anterior să se retragă.
În prezent, pandemia globală și războiul din Europa au readus în prim plan crizele energetice, inflaționiste, alimentare și de securitate. Acestea creează riscuri ulterioare care vor domina următorii doi ani: riscul recesiunii; creșterea datoriei; o criză constantă legată de costurile vieții; societăți polarizate bazate pe dezinformare; o pauză în acțiunile rapide privind clima; și un război geo-economic cu sumă zero.
Dacă lumea nu începe să coopereze mai eficient în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice, în următorii 10 de ani, acest lucru va duce la încălzirea globală continuă și la deteriorarea ecologică. Eșecul de a atenua și de a ne adapta la schimbările climatice, dezastrele naturale, pierderea biodiversității și degradarea mediului reprezintă cinci dintre primele 10 riscuri – pierderea biodiversității fiind considerată unul dintre riscurile globale cu cea mai rapidă deteriorare în următorul deceniu. În paralel, conducerea marcată de crize și rivalitățile geopolitice riscă să creeze probleme societale la un nivel fără precedent, pe măsură ce investițiile în sănătate, educație și dezvoltare economică dispar, erodând și mai mult coeziunea socială. În cele din urmă, creșterea rivalităților duce nu numai la o creștere a înarmării geo-economice, ci și o remilitarizare, în special prin intermediul noilor tehnologii și al actorilor necinstiți.
Următorii ani vor aduce compromisuri dure pentru guvernele care se confruntă cu preocupări pentru societate, mediu și securitate. Deja, riscurile geo-economice pe termen scurt pun la încercare angajamentele net zero și au expus un decalaj între ceea ce este necesar din punct de vedere științific și acceptabil din punct de vedere politic. Este necesară o acțiune colectivă accelerată în mod dramatic asupra crizei climatice pentru a limita consecințele unei încălzirii globale. Între timp, considerațiile de securitate și creșterea cheltuielilor militare ar putea lăsa mai puțin spațiu fiscal pentru a amortiza impactul unei crize prelungite a costului vieții. Fără o schimbare a traiectoriei, țările vulnerabile ar putea ajunge la o stare perpetuă de criză în care nu pot investi în creșterea viitoare, în dezvoltarea umană și în tehnologiile verzi.
Raportul solicită liderilor să acționeze în mod colectiv și decisiv, punându-se de acord asupra viziunilor sale pe terme scurt și lung. Pe lângă acțiunile urgente și coordonate în domeniul climei, raportul recomandă eforturi comune între țări, precum și cooperarea public-privată pentru a consolida stabilitatea financiară, tehnologică, dezvoltarea economică și investițiile în cercetare, știință, educație și sănătate.
„Peisajul riscurilor pe termen scurt este dominat de energie, alimente, datorii și dezastre. Cei care sunt deja cei mai vulnerabili suferă – și în fața unor crize multiple, lista celor vulnerabili se extinde rapid, atât în țările bogate, cât și în cele sărace. În acest amestec deja toxic de riscuri globale cunoscute și în creștere, un nou eveniment-șoc, de la un nou conflict militar la un nou virus, ar putea deveni imposibil de gestionat. Prin urmare, clima și dezvoltarea umană trebuie să se afle în centrul preocupărilor liderilor globali pentru a spori rezistența împotriva șocurilor viitoare”, a declarat Saadia Zahidi, director general al Forumului Economic Mondial.
John Scott, șeful departamentului de Risc și Sustenabilitate al Zurich Insurance Group, a declarat: „Combinația dintre impactul schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, securitatea alimentară și consumul de resurse naturale este un cocktail periculos. Fără schimbări semnificative de politici sau investiții, acest mix va accelera colapsul ecosistemului, va amenința aprovizionarea cu alimente, va amplifica impactul dezastrelor naturale și va limita progresul în atenuarea schimbărilor climatice. Dacă accelerăm acțiunea, există încă o șansă până la sfârșitul deceniului de a atinge o traiectorie de 1.5 grade C și de a aborda problema urgentă a naturii. Progresele recente în implementarea tehnologiilor de energie regenerabilă și a vehiculelor electrice ne oferă motive pentru a fi optimiști”.
Carolina Klint, Risk Management Leader, Continental Europe, Marsh, a declarat: „Anul 2023 va fi marcat de riscuri crescute legate de alimente, energie, materii prime și securitate cibernetică, provocând perturbări suplimentare ale lanțurilor globale de aprovizionare și având impact asupra investițiilor. Într-un moment în care țările și organizațiile ar trebui să-și intensifice eforturile de reziliență, problemele economice le vor restrânge capacitatea de a face acest lucru. Confruntându-se cu cele mai dificile condiții geo-economice dintr-o generație, companiile ar trebui să se concentreze nu doar pe gestionarea preocupărilor pe termen scurt, ci și pe dezvoltarea de strategii care să le poziționeze bine pentru riscurile pe termen lung și schimbările structurale”.
Raportul privind riscurile globale este un pilon al inițiativei privind riscurile globale a Forumului, care promovează o mai bună înțelegere comună a riscurilor globale pe termen scurt, mediu și lung, pentru a permite învățarea privind anticiparea riscurilor și rezistența la riscuri. Raportul din acest an analizează, de asemenea, modul în care riscurile prezente și viitoare pot interacționa unele cu altele pentru a forma o „multicriză” – un grup de riscuri globale conexe, cu impact complex și consecințe imprevizibile. Raportul explorează „rivalitatea resurselor”, un grup potențial de riscuri interconectate de mediu, geopolitice și socioeconomice legate de oferta și cererea de resurse naturale, inclusiv alimente, apă și energie.
sursă: weforum.org
