35 de milioane de lei aruncați pe despăgubiri, zero euro atrași pentru construcție. Cum a învins Sime Liviu o administrație care funcționează doar pe hârtie? Când instituțiile nu-și actualizează propriile anexe, cetățenii ajung să plătească din două părți: o dată prin buget, a doua oară prin procese. Dosarul Panoramic arată cum încăpățânarea administrativă poate transforma o corecție simplă într-un conflict de ani.
Pe 22 decembrie 2025, Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-Napoca să modifice hotărârea de expropriere pentru Cetățuie, eliminând din listă terasa de 196 mp a hotelului Panoramic, după ce expertiza topografică a confirmat că proprietarul a retras construcția din coridorul de expropriere. Municipiul a declarat recurs pe 15 ianuarie.
Decizia vine la trei ani de la declanșarea procedurii de expropriere pentru amenajarea ansamblului urban Cetățuia, un proiect evaluat la peste 35 de milioane de lei în despăgubiri, dar care nu a avansat pe teren.
În paralel, autoritățile locale au recunoscut public, anul trecut, că nu există buget alocat pentru execuția lucrărilor promise pe Cetățuie.
Proiectul Cetățuia: bani pentru despăgubiri, zero pentru execuție
Ironia acestei bătălii juridice rezidă în contextul mult mai larg al proiectului pentru care s-au făcut expropierile. Trei ani după declanșarea procedurilor, „Amenajarea ansamblului urban Cetățuia” rămâne blocat, fără perspective clare de realizare.
În noiembrie 2022, Consiliul Local a aprobat declanșarea procedurii de expropriere pentru aproximativ 35.000 de metri pătrați din proprietate privată pe Dealul Cetățuia, în vederea realizării unui parc modern cu alei pietonale, zone verzi și restaurarea fortificației istorice.
Municipiul Cluj-Napoca a alocat în bugetul local suma de 35.288.868 lei pentru plata despăgubirilor către proprietarii ale căror terenuri au fost expropriate pe Dealul Cetățuia. O parte din acești bani au fost deja virați către beneficiari, însă banii pentru construcția efectivă a parcului – estimați la între 22 și 25 de milioane de euro, care ar trebui să provină din fonduri europene – nu au fost niciodată atrași.
Licitațiile pentru execuția lucrărilor au fost amânate repetat, documentațiile cadastrale pentru unii proprietari nu au fost finalizate nici după trei ani, iar situația juridică a unor terenuri din zonă rămâne neclară.. Rezultatul este o situație absurdă: terenuri expropriate pe care nu se construiește nimic, bani blocați sau plătiți ca despăgubiri fără ca investiția finală să fie realizată.
Mai mult, în paralel cu lipsa de finanțare pentru execuție, Primăria continuă să cheltuiască bani publici pentru consultanță juridică legată de acest proiect. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, în februarie 2022, Municipiul Cluj-Napoca a semnat un contract de achiziție directă în valoare de 45.000 de lei cu Societatea Civilă de Avocați Teaha & Fuzesi pentru „servicii de consultanță juridică, întocmirea documentațiilor cadastrale, rapoartelor de evaluare și asigurarea serviciilor de asistență și reprezentare în relațiile cu proprietarii în vederea dobândirii prin expropriere a imobilelor necesare pentru Amenajarea ansamblului urban Cetățuia”.
Povestea Panoramic
Sime Liviu și soția sa, Tinca, au construit afacerea Panoramic Cetățuia începând din 1991, pe un teren de pe strada Șerpuitoare care a devenit, în timp, un reper pentru clujenii şi străinii în căutarea unei priveliști asupra orașului. Proprietatea lor se întinde pe o suprafață totală de 1.054 mp, pe care funcționează două construcții esențiale: o vilă turistică de 177 mp și o terasă betonată de 196 mp.
În momentul declanșării exproprierilor din 2022 pentru amenajarea Cetățuia, administrația nu s-a limitat la fâșia strict necesară coridorului, ci a trecut pe lista de expropriere întreaga terasă, plus elemente din amenajarea curții, inclusiv gardul de împrejmuire și o structură tip pergolă. Disputa nu a este despre existența proiectului în sine, ci despre întinderea măsurii în cazul unei afaceri care funcționa deja și care risca să rămână fără componenta comercială esențială, terasa.
Miza proprietarului a fost să rămână cu terasa și cu partea de proprietate neafectată de coridor, iar restul poveștii începe exact din momentul în care administrația a refuzat să își ajusteze actele la ce se întâmplase în teren.
Trei ani de adrese ignorate, un proces forțat
Proprietarul de la Panoramic a făcut întâi ceea ce administrația pretinde că își dorește de la cetățeni, a corectat în teren partea care atingea coridorul proiectului, apoi a cerut ca actele să fie actualizate în consecință.
Din martie 2023 până spre final de 2025, răspunsul instituțional a rămas blocat în aceeași zonă vagă, documentațiile cadastrale sunt în lucru, se așteaptă. Între timp, pe hârtie terasa rămânea trecută integral la expropriere, deși în teren intervenția fusese făcută.
În mai 2024, după luni fără rectificare administrativă, Sime Liviu a ajuns în instanță ca să obțină exact corectarea pe care o ceruse înainte, scoaterea terasei din lista exproprierii în condițiile în care suprapunerea fusese eliminată.
Blocajul din corespondență a fost tranșat abia prin expertiza dispusă în dosar, care a coborât disputa din zona „se așteaptă documentațiile” în cea a măsurătorilor verificabile: expertul a refăcut situația topo-cadastrală actuală, a comparat planurile aprobate pentru coridorul de expropriere cu intervențiile făcute între timp de proprietar și a arătat, cu planșe și calcule, că terasa retrasă nu mai interferează cu amplasamentul lucrării (iar suprapunerea rămasă este marginală), motiv pentru care menținerea terasei integral pe lista de expropriere nu mai are suport în realitatea din teren.
Ce a cerut reclamantul
Propietarul a cerut, în principal, anularea parțială a hotărârii de consiliu local care a declanșat exproprierile pentru proiectul de pe Cetățuia, strict pe articolele și anexele care includeau la expropriere terasa de 196 mp trecută ca imobil construcție, deși construcția nu era înscrisă în cartea funciară. A cerut și anularea parțială a deciziei de expropriere, pentru aceeași terasă, pe ideea că utilitatea publică privește coridorul, nu o construcție care poate fi retrasă din zona de suprapunere.
În subsidiar, dacă instanța nu anulează, Sime a cerut obligarea Municipiului și a Consiliului Local să modifice actele, adică să scoată terasa din lista imobilelor expropriate și să lase exproprierea să rămână doar acolo unde coridorul atinge efectiv terenul.
Cum s a apărat administrația
Municipiul și Consiliul Local au atacat procesul pe excepții, susținând lipsa de interes și inadmisibilitatea, invocând că plângerea prealabilă nu ar fi fost făcută la timp sau nu ar fi existat pentru decizia de expropriere. Pe fond, au apărat logica procedurii de expropriere, spunând că la momentul măsurătorilor și al evaluării situația din teren arăta altfel, iar actele au fost emise pe baza realității de atunci, nu pe ce a apărut ulterior.
Mai important, apărarea lor a fost că rectificările se pot face în mers, prin documentații cadastrale individuale și actualizări ulterioare, dar asta nu face automat nelegale actele inițiale.
Verdictul: actele trebuie să reflecte realitatea
Pe 22 decembrie 2025, Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată şi a obligat Primăria să modifice parțial HCL 829/2022 și Decizia de expropriere 79161/2023, eliminând din listă terasa de 196 mp a hotelului Panoramic Cetățuia.
Instanța a reținut că exproprierea integrală a terasei fusese justificată inițial, în februarie 2023, când 62 mp din construcție intrau în coridorul proiectului pentru amenajarea ansamblului urban Cetățuia, evaluat la 35.288.868 lei pentru despăgubiri.
“În al treilea rând, reclamanta a procedat, în mod efectiv, la retragerea construcției tip terasă din zona afectată de coridorul de expropriere, prin desființarea parțială a acesteia (aspect necontestat de pârâţi), astfel încât, la momentul efectuării măsurătorilor topografice și al analizării situației actuale, terasa nu mai interferează cu amplasamentul lucrării de utilitate publică. În aceste condiții, necesitatea exproprierii integrale a acestei construcții nu mai subzistă, obiectivul investiției putând fi realizat fără afectarea sa, atât timp cât coridorul de expropriere a fost eliberat. Mai mult, din Anexa nr. 9 la raportul de expertiză se poate observa suprafaţa nesemnificativă din terasă care se suprapune peste coridorul de expropriere.”
Terenul în suprafață de 1054 mp rămâne expropriat strict în măsura suprapunerii cu coridorul proiectului, conform planului topografic aprobat prin procesul verbal OCPI 4965/2022.
Municipiul a mai fost obligat să plătească cheltuieli de judecată de 16.680 lei.
Cine a încasat milioane din despăgubiri
Conform investigaţiilor publicate de Gazeta de Cluj în ultimii ani, expropierea Dealului Cetățuia a dus la plăți consistente pentru unele dintre cele mai bogate persoane și companii din Cluj.
Josef Goschy, proprietarul companiei Unita Turism și clasat pe lista Forbes 500 România cu o avere estimată la 30 de milioane de euro, a primit din partea Municipiului suma de 4.409.412 lei pentru terenurile sale de pe Dealul Cetățuia. Vasile Mureșan, proprietarul companiei Punctual Invest cu venituri anuale declarate de aproximativ 850 de milioane de lei, a primit despăgubiri în valoare de 708.960 lei. Alte companii și persoane fizice cu proprietăți în zona Cetățuia au primit sume variate, de la zeci de mii la sute de mii de lei fiecare.
Sime Liviu, cu restaurantul și pensiunea pe care le-a construit și operat timp de 34 de ani, era evaluat inițial la 87.480 lei. Acum, după ce a câștigat procesul, scapă de pierderea terasei, dar terenul său rămâne parțial expropriat în măsura în care se suprapune cu coridorul de utilitate
Nota de plată a încăpățânării: recurs pe bani publici
Victoria lui Sime Liviu vine cu un cost, dar nu pentru el, ci pentru bugetul local. Municipiul a fost obligat să plătească 16.680 lei cheltuieli de judecată, bani care acoperă taxa de timbru, onorariul expertului și avocatul. Practic, clujenii plătesc acum pentru că aparatul administrativ nu a fost capabil să opereze o rectificare de anexe timp de trei ani.
Mai mult, pe 15 ianuarie 2026, Primăria a ales să declare recurs. Într-un proiect blocat, fără finanțare pentru execuție și fără utilaje pe șantier, administrația alege să prelungească un litigiu în care instanța a constatat deja că actele nu mai bat cu realitatea.
Miza recursului nu mai pare a fi protejarea interesului public (coridorul este oricum liber) ci mai degrabă amânarea momentului în care cineva trebuie să își asume realitatea.
sursă: gazetadecluj.ro
