Principalul lider al opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a acuzat Rusia de amestec în alegerile parlamentare din țara sa de anul viitor, după ce un serviciu de informații rus a afirmat că Uniunea Europeană urmărește o „schimbare de putere” la Budapesta, relatează TVPWolrd.
Într-o declarație publicată miercuri pe internet, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat Comisia Europeană că dorește înlocuirea premierului ungar Viktor Orban cu principalul lider al opoziției, Peter Magyar, pe care îl descrie ca fiind „loial elitelor globaliste”.
SVR a afirmat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, caută în mod activ modalități de a schimba „regimul” din Ungaria, fără a furniza însă dovezi în acest sens.
„Bruxelles-ul este furios pe încercările Budapestei de a urma o politică independentă și de a influența adoptarea deciziilor colective, în primul rând cu privire la Rusia și Ucraina. „Ultima picătură” care a umplut paharul pentru birocrația europeană a fost recenta decizie a ungarilor de a bloca proiectul noului buget al UE pe șapte ani, care, conform evaluărilor lor, a fost elaborat pentru militarizarea Europei și pregătirea acesteia pentru război cu Moscova”, potrivit SVR. SVR a sugerat că Bruxellesul ar putea chiar încerca să-l aducă pe Magyar la putere înainte de alegerile din Ungaria, care vor avea loc în 2026.
„Potrivit SVR, președinta Comisiei Europene, U. von der Leyen, studiază serios scenarii pentru schimbarea „regimului de la Budapesta”. Ea îl vede pe liderul partidului de opoziție „Respect și Libertate”, P. Magyar, loial elitelor globaliste, drept principalul candidat pentru funcția de șef al guvernului. Planul este de a-l aduce la putere în alegerile parlamentare din primăvara anului 2026, „sau poate chiar mai devreme”. Resurse materiale, administrative, media și de lobby semnificative au fost deja mobilizate pentru a-l sprijini pe Magyar. Fundațiile partidelor germane, o serie de ONG-uri norvegiene pentru drepturile omului și Partidul Popular European sunt pregătite să ofere resurse financiare”, arată SVR.
SVR colectează în principal informații din străinătate în domeniile politic, economic, militar, științific, tehnic și de mediu și utilizează informațiile și analizele astfel obținute pentru a ajuta conducerea rusă în luarea deciziilor. Cu toate acestea, pe lângă activitățile clasice de informații, SVR desfășoară și operațiuni secrete menite să influențeze situația politică externă. Acestea includ operațiuni de dezinformare. Obiectivul lor este de a submina credibilitatea guvernelor străine prin difuzarea de informații false, de a crea tensiuni interne și de a consolida discursurile favorabile intereselor ruse, comentează telex.hu.
SVR este, de asemenea, responsabil cu acordarea de sprijin financiar și logistic, prin intermediul agenților săi de informații și al agenților care operează în străinătate, partidelor și mișcărilor politice europene care promovează politici anti-UE, anti-NATO sau pro-ruse. Obiectivul acestei finanțări secrete este de a slăbi unitatea occidentală în beneficiul intereselor Moscovei. Agenții de informații ai SVR stabilesc adesea relații și rețele de influență cu politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri străini pentru a promova interesele ruse și a culege informații prin intermediul acestora.
„Nu se tem” de Putin sau Orban
În răspunsul său, Magyar a declarat că declarația este o „recunoaștere clară” a faptului că serviciile de informații ruse și Vladimir Putin „au început să se amestece în alegerile din Ungaria”.
El a adăugat că „nu se teme” de Putin sau de Orban, care întreține de mult timp relații prietenoase cu Moscova.
Magyar, care conduce partidul de centru-dreapta Tisza, reprezintă cea mai mare provocare politică pentru guvernarea naționalistă de 15 ani a lui Orban în alegerile de anul viitor, sondajele din acest an arătând că partidul Fidesz al lui Orban se află în urma partidului Tisza.
Promite să recupereze fondurile UE blocate
Magyar, care a fost el însuși membru al Fidesz înainte de a se separa de partidul de guvernământ în 2024, s-a angajat să deblocheze miliarde de euro din fondurile UE suspendate pe care Ungaria nu le-a primit de ani de zile din cauza conflictelor dintre Bruxelles și Budapesta cu privire la presupusa corupție endemică și erodarea democrației în Ungaria.
Agenția de știri de stat din Ungaria, MTI, a relatat acuzațiile serviciului rus de informații la adresa UE fără a adăuga context sau a contesta narațiunea Moscovei, precizează TVPWorld.
Acest lucru l-a determinat pe Magyar să facă paralele între actualul guvern al Ungariei și fostul regim comunist, a relatat site-ul de știri ungar HVG.
Guvernul Orban a fost acuzat de mult timp de opoziție și de organizațiile pentru libertatea presei că folosește mass-media publice ca instrument de propagandă pentru a difuza narațiunea partidului său, acuzații respinse de partidul de guvernământ.
MTI a publicat declarația SVR fără contextualizare
De ce este îngrijorător faptul că MTI a publicat declarația serviciilor de informații ruse fără context? Serviciile de informații ruse nu sunt o agenție de presă, dar nici măcar nu sunt un actor tradițional în sfera publică, scrie telex.hu.
Dacă SVR publică o declarație care se referă la politica internă sau externă a unei alte țări, nu este vorba doar de o comunicare de informații, ci de o parte a unei operațiuni de informații ruse.
Acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când SVR publică „informații” despre o țară care apără o poziție specifică și deviantă în cadrul UE cu privire la războiul ruso-ucrainean și menține relații deosebit de tensionate cu Ucraina, atacată de Rusia. Nu este nimic rău în faptul că MTI a transmis declarația SVR în sine; de fapt, faptul că serviciile secrete ruse se ocupă public de Ungaria prezintă un interes evident pentru mass-media. Politica editorială a MTI este îngrijorătoare, deoarece a publicat declarația serviciilor de informații ruse fără a explica contextul și rolul SVR, dând astfel undă verde influenței ruse, conchide telex.hu.
Ministrul ungar de Externe preia retorica și plusează
Statele central-europene se confruntă cu “tentative tot mai drastice de intervenţie” externă, a scris joi pe Facebook ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, după o convorbire telefonică avută cu omologii săi din ţările vecine Slovacia şi Serbia, ţări despre care a afirmat că sunt împreună cu Ungaria vizate de o intenţie a Comisiei Europene de a le înlătura guvernele pentru a fi instalate în locul lor altele care să fie “marionete” ale Bruxelles-ului, relatează agenţia MTI, preluată de Agerpres.
“Bruxelles-ul vrea să elimine guvernele pro-pace şi patriotice din regiune, prin urmare aceste ţări trebuie să-şi apere mai ferm suveranitatea”, a indicat Szijjarto după discuţia avută cu omologul său slovac, Juraj Blanar, şi cu cel sârb, Marko Duric.
Ministrul ungar a estimat că Bruxelles-ul nu mai este un jucător semnificativ în politica globală, “lucru reflectat şi de faptul că la discuţiile ruso-americane din Alaska săptămâna aceasta cărţile nu vor fi jucate în Europa”. “Aceasta în mod evident frustrează liderii politici din mainstream-ul liberal, ceea ce conduce la o presiune crescută asupra guvernelor pro-pace care promovează interesele naţionale şi nu cedează în faţa Bruxelles-ului”, ce urmăreşte înlocuirea acestora cu “guverne marionetă”, a argumentat şeful diplomaţiei ungare.
“Este acum mai clar ca lumina zilei că tentative tot mai drastice de intervenţie sunt lansate pentru a înlătura guvernele patriotice slovac, ungar şi sârb”, a insistat Szijjarto după convorbirea cu omologii săi şi a asigurat că toţi cei trei miniştri participanţi la această discuţie s-au asigurat reciproc de solidaritatea lor.
Orban însuși a spus că Bruxellesul vrea să-l înlăture
Viktor Orban însuşi a spus de mai multe ori că Bruxelles-ul urmăreşte să-l înlăture de la putere pentru a instala un guvern “marionetă” la Budapesta, acţiuni despre care a afirmat că au fost susţinute şi de administraţia fostului preşedinte american Joe Biden prin intermediul unor entităţi precum Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (USAID) – a cărei activitate a fost suspendată de noul preşedinte Donald Trump -. care au sprijinit financiar diverse mass-media şi ONG-uri în Ungaria.
De altfel, solicitat să comenteze declaraţia emisă de serviciul rus de spionaj, ministrul de externe Peter Szijjarto a spus că aceasta nu aduce “nicio noutate”.
Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a acestuia şi îl acuză de încălcarea “statului de drept” prin acţiuni precum respingerea migranţilor ilegali, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor instanţelor europene în faţa celor emise de instanţele ungare. Refuzul lui Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi, mai recent, adoptarea unei legislaţii ce restrânge finanţările din străinătate pentru ONG-uri şi presă în Ungaria au amplificat acest conflict.
Ca represalii, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Ungaria va avea alegeri legislative în primăvara anului viitor şi partidul conservator Fidesz al lui Orban este ameninţat de noul partid Tisza, creat de Peter Magyar. Acesta din urmă a demisionat din partidul Fidesz la începutul anului trecut, după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. Formaţiunea lui Magyar, care se descrie drept un partidul pro-european de centru-dreapta, s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Unele sondaje recente susţin că Tisza ar devansa Fidesz în intenţiile de vot şi că Orban riscă să piardă puterea după alegeri.
sursă: digi24.ro
