Gazeta de Cluj a intrat în posesia unor documente care zguduie serios lumea diplomației românești. Cazul consulului general al României la Montreal, Tullia Balla, este exemplul perfect de politruc ajuns în vârful sistemului, nu prin competență, ci prin conexiuni politice, CV umflat și o lungă serie de sinecuri bine plătite. Vorbim despre o persoană care își „aranjează” biografia oficială, își cosmetizează studiile și cariera, rămâne membră activă de partid – deși legea interzice asta – și este plătită cu zeci de mii de euro anual ca să reprezinte România în exterior.
CV-ul „cosmetizat”: Spiru Haret în 5 ani, vândut ca „Drept București”
Conform documentelor obținute, Tullia Balla a absolvit liceul în 1998, la Gheorghieni, județul Harghita. În același an pleacă la un curs de engleză în Croația, iar apoi ajunge la București, unde urmează studii de drept. Numai că diploma de licență nu vine de la prestigioasa Facultate de Drept a Universității din București, ci de la Universitatea „Spiru Haret”, la extensia din București. Și mai interesant, termină facultatea în 2003, după 5 ani – acolo unde ciclul normal este de 4 ani – ceea ce ridică întrebări legitime: a repetat un an, a suspendat studiile sau pur și simplu nu a făcut față.
În prezent, prezentarea oficială de pe zona de comunicare instituțională o introduce subtil ca având „studii superioare la București în domeniul dreptului”, formulare menită să inducă ideea că ar fi absolvit Dreptul „clasic” din Capitală. Semantica lucrează pentru imagine, nu pentru adevăr. Or, pentru un diplomat, manipularea chiar și a unor detalii biografice este un semnal roșu, dacă îți „umfli” CV-ul.
Sinecuri UDMR și numiri politice pe bandă rulantă
Cariera Tulliei Balla nu arată niciun moment ca o urcare firească pe treptele diplomației profesionale. Din contră, traseul ei urmează fidel linia politică UDMR și logica sinecurii.
Printre funcțiile deținute:
- consilier principal la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, la ministrul UDMR Zsolt Nagy;
- consilier la Ministerul Dezvoltării, la un alt greu al UDMR, László Borbély;
- poziții la Ministerul Culturii, pe filieră politică;
- numită vicepreședintă la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) în perioada Guvernului Emil Boc.
La ANPC, Tullia Balla ar fi trebuit să apere interesele consumatorilor români în fața marilor lanțuri și multinaționale. Istoria ultimilor ani arată însă altceva: consumatorii au fost călcați în picioare, producătorii locali striviți, iar instituția s-a remarcat mai degrabă prin obediență decât prin fermitate. Singura carieră care a progresat constant a fost cea a doamnei Balla, nu protecția consumatorilor.
De la Budapesta la Sarajevo: diplomat „plantat”, nu format
Începând cu 2013, Tullia Balla apare în structurile diplomatice, nu ca diplomat de carieră, ci ca „parasutată” politic. Ea însăși consemnează că a deținut funcția de secretar I și ulterior consilier economic la Ambasada României la Budapesta, până în februarie 2020. Ulterior, sare la Sarajevo, în funcție de rang superior.
Conform informațiilor financiare, pentru activitatea de la Sarajevo era plătită cu aproximativ 4.600 de euro lunar. O sumă uriașă raportat la contextul profesional: diplomă controvesată, traseu politic, zero experiență în mediul privat românesc. Balla susține că ar fi lucrat câteva luni ca director de comunicare la o firmă din Roma, în 2008. Aici apar noi semne de întrebare, mai ales în condițiile în care surse din comunitățile românești din diaspora indică faptul că actualul consul general la Montreal are probleme serioase în stăpânirea limbii franceze, absolut esențială în Quebec.
Cum arată un consul general care nu (mai) are voie să fie de partid
Unul dintre cele mai grave elemente este legat de incompatibilitatea politică. Legislația interzice clar ca un consul general să fie membru activ al unui partid politic. Cu toate acestea, Tullia Balla figurează încă drept membru activ în structura unei organizații UDMR din București. O incompatibilitate crasă, ignorată cu nonșalanță.
Această situație pune în lumină o întrebare fundamentală: cum a fost verificat dosarul acestei persoane înainte de numirea în funcția de consul general la Montreal. S-au închis ochii în mod deliberat sau pur și simplu nu interesează pe nimeni dacă reprezentanții României respectă sau nu legea.
Diplomă discutabilă, carieră politică, bani foarte mulți
Din ultimele informații financiare disponibile pentru anul 2023 rezultă că statul român a plătit pentru serviciile diplomatice ale Tulliei Balla sume considerabile: circa 34.000 de lei și aproximativ 60.000 de euro pe an. Pentru acești bani, contribuabilii români se așteaptă la un profesionist impecabil, cu pregătire solidă și reputație fără pată. În schimb, primesc:
- o diplomă de drept obținută la o universitate privată, cu durată de 5 ani, asupra căreia planează întrebări;
- un CV „cosmetizat”, care sugerează altceva decât adevărul
- un traseu profesional dependent de UDMR și de numiri politice
- o incompatibilitate evidentă, dat fiind că figurează ca membru activ de partid RMDSZ
- suspiciuni serioase legate de competențele lingvistice și de profesionalismul diplomatic
De ce nu se vede România în lume?
Cazul Tullia Balla nu este o excepție, ci un simptom. În timp ce diplomați de carieră, cu examene reale date și luate din grad în grad, sunt îndepărtați sau ținuți pe margine, posturile cheie sunt ocupate de oameni trimiși acolo pe relații, rubedenii și calcule politice. Presa a documentat deja „rocada consulilor”, cu fii de politicieni, rude de afaceriști și personaje conectate la rețele de putere.
În acest context, devine limpede de ce România nu reușește să își promoveze valorile, cultura și interesele strategice la nivel internațional. Nu pentru că nu am avea oameni competenți, ci pentru că în funcțiile-cheie ajung prea des persoane cu diplome discutabile, loialități politice, dependențe de grup și CV-uri umflate.
sursă: gazetadecluj.ro
