Turcia și Bulgaria, înaintea României în cursa pentru coridorul Marea Caspică – Marea Neagră! Mircea Coșea: “Nu avem capacitatea spre a fi cooptați în acest proiect!”

2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța

Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România.

La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România

• Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews

Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com

Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024

Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps .

Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24.

Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională.

România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica

O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.)

De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat  Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu.

„Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o poziție extrem de avantajoasă în raport cu marile puteri” , a declarat Georgescu la începutul anului, într-un dialog în studioul Gândul alături de Ion Cristoiu.

Septembrie 2025 – Oana Țoiu reia discuțiile diplomatice la nivel înalt despre Coridorul Caspic

Ministrul de Externe și delegația din Azerbaidjan. Foto: MAE

Mircea Coșea: Proiectul e foarte bun, foarte generos. Am putea saluta o reluare a unui proiect fiabil, dar greu de pus în practică

Sursă foto: Mircea Coșea/captură video Digi 24

„Deocamdată nu am destule date ca să fiu optimist în legătură cu fezabilitatea acestei proiect, care durează de foarte mult timp. Teoretic e un proiect foarte bun, care ar trebui să ne ajute. Nu să ne asigurăm independența energetică, asta nu am putea avea niciodată. Independența energetică e un lucru teoretic, un ideal. Deocamdată, este un progres din punct de vedere al relațiilor diplomatice și al reluării unor posibile discuții. Nu neg că acest proiect mi-ar conveni. Ceea ce mi se pare mie greu de realizat este capacitatea României de a fi cooptată la un astfel de proiect”, a comentat expertul pentru Gândul.

3 condiții cheie pe care țara noastră nu le îndeplinește pentru a fi integrată în Coridorul caspic

Mircea Coșea a detaliat punctele vulnerabile ale țării noastre în acest proiect, astfel:

• Un proiect de o asemenea anvergură necesită cel puțin 3 elemente de bază. În principal, o strategie clară în legătură cu ceea ce înseamnă energia pe termen lung. România nu are așa ceva, se chinuiește de foarte mult timp să aibă acces la proiectele de gaz de la Marea Neagră și nu reușește. Dapăi să vadă lucrurile în perspectivă. 

• În al doilea rând trebuie să existe o posibilitate reală de finanțare. Și lucrul ăsta este complicat în actualele condiții ale României.
• În al treilea rând e posibilitatea care se discută de mult timp și nu e realizată, logistica acestui proiect. Adică, maniera în care se poate realiza un transport eficient pe conducte sau pe alt tip de transport. Deci părerea mea, la informațiile pe care le am, este că poate să fie un proiect foarte generos, dar nu am acces la aceste negocieri diplomatice.

„România nu are un program de țară pe strategie energetică, merge pe cârpeli, pompieristică”

• Am putea saluta acest început ca o reluare a unui proiect fiabil, dar încă greu de pus în practică. Cu speranța că România, până la urmă, va încerca să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile (n.r. – la energie) din România. Deci, în măsură în care ea va avea o viziune asupra ceea ce o așteaptă în viitor, s-ar putea să avem o speranță.

Val de scumpiri de la 1 august 2025. Factura de energie a explodat

• Ce înseamnă ceea ce s-ar putea așteapta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în aceste domenii? Nu. Din punct de vedere al consumului de gaz, avem un consum de gaz, care să meargă pe prelucrare chimică? Nu avem. Am avut și am pierdut.
• Deci multe lucruri încă în România nu sunt clarificate, din punct de vedere a ceea ce ne așteptăm să facem, dacă vom avea posibilitatea unei aprovizionări cu energie mai permanente și mai eficiente. Ce vom face cu ea? Cum vom realiza? Ne trebuie o viziune pe care nu o avem. Cam toată România este un stat debusolat, care decade, care nu are niciun fel de orientare, zi de zi vedem acest haos care se întâmplă, această contradicție între guvern, magistratură, partide, lideri din coaliție. Mi-e greu să cred că în viitorul apropiat vor avea un punct de vedere comun, un consens politic pe un proiect atât de important.

Turcia este un campion regional al dezvoltării. Bulgaria ia decizii mai înțelepte decât noi

• În concluzie, mă bucur că s-a reluat proiectul, aștept cu nerăbdare să ne trezim și noi la realitate, să devenim o parte importantă a acestei coaliții. Însă, există neșansa să fie preferate alte țări din regiune în deprimentul României, de exemplu Bulgaria sau Turcia. România nu este o țară atractivă acum în punct de vedere al investițiilor și al reglării unui lanț de aprovizionare. Există în zona Mării Negre un concurent important al României și al Bulgariei, care are progrese fantastice din punct de vedere industrial, aceasta este Turcia. Este un campion al dezvoltării în ultimii ani, este un mare exportator de industrie grea, de armament, de electronic, e o mare putere în devenire.

Sursa foto: Profimedia

• Bulgaria este mai avansată decât România, datorită unor decizii mai înțelepte din punct de vedere energetic, iată maniera în care este aproape de a rezolva problema Lukoil mult mai rapid și mai eficient decât România.

„Nu ne putem aștepta la miracole”

Nu trebuie să ne mai amăgim cu gândul că România este o atractivitate din punct de vedere investițional, deoarece nu este. Deci în măsura în care România nu vrea să facă progrese în acest domeniu, să aibă atractivitate fiscală, logistică, o anumită consecvență din punct de vedere al legislației, sunt convins că Bulgaria, Turcia și poate și alte țări din zonă sunt mult mai atractive decât România. Nu ne putem aștepta la miracole. Acest proiect este o discuție pe nivel diplomatic. Nu îl văd ca fiind atât de de avansat încât să fie și real. Deocamdată, în momentul actual, este doar o discuție la nivel ideatic și teoretic, utopic, a conchis cunoscutul economist.

sursă: gandul.ro