Autor: Maria Teodora Șuta
Controversatul gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania revine puternic ca una dintre principalele „pârghii” ale Washingtonului pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina.
Casa Albă nu a precizat clar dacă președintele Statelor Unite a fluturat marţi această ameninţare energetică în cursul summitului virtual cu omologul său rus, Vladimir Putin. În faţa presei, însă, consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a insistat asupra acestei piese de o „prioritate absolută”.
Notând că gazoductul nu este încă în funcţiune, în aşteptarea certificării din partea germană, el a estimat că, prin urmare, nu poate servi drept „pârghie pentru Putin”. „Este o pârghie pentru Occident, pentru că dacă Vladimir Putin doreşte ca viitorul Nord Stream 2 să transporte gaz, s-ar putea să nu-şi asume riscul de a invada Ucraina”, a spus Jake Sullivan.
Speculaţiile sunt numeroase legate de o iniţiativă a Washingtonului de a tăia Rusia din SWIFT, o piesă esenţială în finanţele mondiale care permite băncilor să facă banii să circule. Dar această ipoteză, calificată frecvent ca o „opţiune nucleară” în lumina repercusiunilor pe care le-ar avea asupra economiei ruse, dar şi mondiale, ar fi considerată de Statele Unite doar ca ultimă soluţie. De altfel, niciun responsabil american nu a confirmat-o.
„SWIFT ar fi o escaladare majoră”, a declarat pentru AFP fostul ambasador american la Kiev William Taylor, vicepreşedinte al think tank-ului United States Institute of Peace. În opinia sa, „Nord Stream 2 este o opţiune serioasă”, „una dintre cele mai importante măsuri” luate în considerare, pentru că ar permite administraţiei Biden să dea dovadă de fermitate foarte mare, fără a ajunge până la a provoca un seism economic.
Statele Unite se opun ferm acestei conducte care trece prin Marea Baltică, ameninţând că vor priva Ucraina de o parte din veniturile încasate din tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei. În pofida unei clase politice ostile proiectului, niciun guvern american nu şi-a asumat, însă, riscul de a ajunge la o ceartă cu Germania, un aliat-cheie. Iar sancţiunile limitate luate până acum nu au împiedicat construcţia să ajungă la final.
Luând act că finalizarea lucrărilor este de acum inevitabilă, Joe Biden a decis să pună capăt disputei cu germanii prin semnarea în iulie a unui acord cu ei care revine în prezent în atenţia opiniei internaţionale. Acest text avertiza că, dacă Rusia ar comite „acte agresive împotriva Ucrainei”, Germania ar lua măsuri „pentru a limita capacităţile ruseşti de export către Europa în domeniul energetic”.
Pe acest compromis, care a trecut în mare măsură neobservat la acea vreme, se bazează astăzi diplomaţia americană. „Dacă preşedintele Putin mişcă în privinţa Ucrainei, ne aşteptăm la suspendarea conductei”, a declarat marţi Victoria Nuland, numărul trei al Departamentului de Stat, în faţa senatorilor americani.
Pentru William Taylor, este o armă puternică deoarece „este un proiect pe termen lung” pentru Kremlin. „Motivul pentru care Putin ţine cu adevărat la acesta” este că „i-ar permite să poată deschide şi închide” robinetele de gaz către Europa şi astfel „să influenţeze luarea deciziilor europene”, crede el. Prin urmare, o astfel de ameninţare îi va „atrage toată atenţia”.
Pe scena politică americană, îi permite şi preşedintelui democrat să răspundă republicanilor care nu-l iartă că s-a resemnat cu construcţia „conductei”. Rămâne de văzut dacă Germania, până acum foarte ataşată de Nord Stream 2, este pregătită să joace jocul american într-un moment în care cancelarul conservator Angela Merkel îi predă puterea social-democratului Olaf Scholz.
„Germanii sunt împărţiţi în această privinţă”, a ţinut să menţioneze William Taylor, subliniind că viitorul ministru de externe, ecologista Annalena Baerbock, face parte dintre opozanţii acestui gazoduct.
Sursă text: AGERPRES
