Autor: Sorin Roșca Stănescu
O cercetare de piață extrem de laborioasă, efectuată în Republica Moldova, în a doua parte a lunii trecute și plătită de Uniunea Europeană, ne oferă o imagine cât se poate de reală a stării de spirit a basarabenilor. Dincolo de orice dubiu, aflăm ce îi afectează și ce doresc ei, cu adevărat, în raport cu războiul, cu Uniunea Europeană, cu NATO și cu România.
La finalul acestui editorial, puteți citi integral această cercetare de piață. În speranța ca ea ar putea deveni un model și pentru institutele de profil din România. Dar, mai ales, pentru ca pe această cale, opinia publică din țara noastră să afle cum gândesc, cu adevărat, compatrioții noștri din Republica Moldova. Cu precizarea, extrem de importantă, că o parte dintre basarabeni sunt de etnie rusă, refuză să vorbească limba română, sunt în mod natural pro-ruși, iar o altă parte este reprezentată de familii mixte. Care în general, sunt rezervate în raport cu atitudinea față de Federația Rusă. Deci, atunci când evaluăm starea de spirit a cetățenilor din Republica Moldova, suntem obligați să ținem cont de această situație demografică specifică.
Întrebați cum ar vota, în cazul unui referendum de aderare la Uniunea Europeană, obiectiv stabilit în mod ferm de guvernul de la Chișinău și susținut de statele UE, 53,5% se vor pronunța pentru, iar 26,9% contra. Ceea ce înseamnă că o parte a populației rusofone va opta, totuși, pentru aderarea la UE. În cazul unui referendum de aderare la NATO, majoritatea covârșitoare se pronunță, însă, împotrivă. Fie din teamă față de Federația Rusă, fie din alte motive, Republica Moldova optează pentru a rămâne, în continuare, un stat neutru. Gen Austria. Și în ceea ce privește un eventual referendum pentru reunificarea cu România, situația este relativ asemănătoare. 52,2% se pronunță împotrivă și doar 36,2% pentru. Ceea ce înseamnă că nu numai populația rusofonă este contra reunificării, ci și o bună parte a etnicilor români.
Interesante sunt și procentele de încredere sau de lipsă de încredere în diverse personalități. Putin beneficiază de 19% încredere, deci mult mai puțin decât procentul de rusofoni și de 46% neîncredere. Klaus Iohannis, președintele României, e la pământ. Doar 10% dintre cetățenii Republicii Moldova au încredere în el, în timp ce 28,7% își manifestă lipsa de încredere. Ceilalți nu se pronunță. Zelensky stă ceva mai bine la capitolul încredere decât Klaus Iohannis, cu 18%, în timp ce la capitolul neîncredere este la egalitate cu Putin cu 46%. De altfel, trebuie precizat că la un alt set de întrebări privind cine este vinovat pentru război, Putin, personal, este taxat de 25,1% dintre respondenți, iar Rusia de 17%. Un total, deci, de 42,1%. Interesant este, însă, că și SUA sunt taxate drept vinovate de 17,7%, iar NATO de 9%.
Defetismul este în floare în Republica Moldova, ca de altfel și în România. În cazul unui atac armat al Federației Ruse împotriva Basarabiei, doar 33,8% dintre cetățeni se declară gata să se lupte, în timp ce 29% optează pentru a se preda imediat.
Datele pe care ni le oferă această cercetare de piață sunt, însă, mult mai numeroase față de cele pe care le-am comentat mai sus. Merită să-l citim cu toții. Atât noi, cât și politicienii și analiștii români.
sursă: corectnews.com
