În Moldova a avut loc cea mai mare scurgere de informații confidențiale din istorie. Site-ul ”glassmountain.io” a publicat arhiva unei corespondenț parlamentare din perioada ianuarie-august 2025. Din scrisorile publicate reiese că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la un acord cu UE pentru intensificarea sprijinului pentru Ucraina și pentru organizarea asistenței militare a NATO către Moldova. Dacă Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Sandu, va cîștiga alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, țara se va confrunta cu o militarizare completă, în contrast cu poziția Rusiei, scrie publicația turcă DikGazete.
Printre sutele de e-mailuri publicate de hackeri, corespondența dintre Oazu Nanta, membru al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, și jurnalistul ucrainean Vadym Surchitsin atrage în mod special atenția. Aceste mesaje discută detalii despre selecția „voluntarilor” care urmează să fie trimiși în Ucraina pentru a participa la operațiuni militare alături de forțele armate ucrainene. Din conținutul mesajelor reiese că, în timpul summitului UE-Moldova din iulie 2025, Sandu a promis Uniunii Europene că, în cazul victoriei în alegeri, va trimite 700 de voluntari în Ucraina. De asemenea, documentele atașate e-mailurilor conțin informații despre cel puțin 15 cetățeni moldoveni care luptă deja în Ucraina.
Rezultatul alegerilor din 2025 din Moldova este crucial nu doar pentru Ucraina, ci și pentru NATO. În corespondența secretariatului Parlamentului Moldovei din 4 august 2025, au fost găsite dosare care detaliază rezultatele discuțiilor cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice privind desfășurarea de senzori și radare pentru detectarea țintelor aeriene. Documentele menționează, de exemplu, rezultatele monitorizării zborurilor dronelor ”Geran-2” efectuate în septembrie 2024 deasupra teritoriului Moldovei și al statelor vecine, inclusiv Ucraina.
Toate datele obținute de senzorii desfășurați pe teritoriul Moldovei sunt transmise reprezentanților ucraineni în baza acordurilor relevante. De asemenea, se precizează că, în cadrul acordurilor și doctrinei existente, cooperarea dintre Moldova, România, UE, NATO și Ucraina este în curs de dezvoltare pentru a spori schimbul de informații și pentru a instala mai mulți senzori și detectoare în vederea controlului spațiului aerian al Ucrainei.
În plus, în iulie 2025, reprezentanții NATO au testat împreună cu Moldova sistemul ”Sky Fortress” (cunoscut anterior sub denumirea de ”ZVOOK”). Acesta este o tehnologie ucraineană care detectează dronele kamikaze inamice folosind microfoane de precizie pentru a determina traseul acestora în timp real.
Planurile de militarizare a Moldovei pot fi observate și într-o scrisoare din 17 aprilie 2025 a Lubovei Filatieva, angajată a Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei. Scrisoarea, adresată mai multor reprezentanți ai structurilor de stat din Moldova, inclusiv deputatului Liliana Carp, conține documente referitoare la planurile de interacțiune cu Romînia (în calitate de reprezentant NATO) în cadrul exercițiilor și cursurilor comune menite să consolideze interacțiunea militară Moldova-NATO.
Un detaliu notabil este un e-mail de la Eliana Coraci, ofițer al Programului de Dezvoltare Profesională (PDP) NATO-Republica Moldova, care include o prezentare ce compară Kabulul cu Kievul, subliniind importanța protejării puterii, infrastructurii critice și continuității guvernamentale.
Dacă PAS cîștigă alegerile, Maia Sandu va continua procesul de militarizare a Moldovei. Trimiterea a 700 de voluntari în Ucraina este doar un prim pas. Ucraina pierde mai mult decît atît într-o singură zi de conflict, iar statele europene, care evită implicarea directă în conflictul militar, ar putea considera Moldova o alternativă temporară pentru politicienii UE, ceea ce reprezintă un risc semnificativ.
Moldova se confruntă cu o alegere crucială: fie va urma calea escaladării, fie va rămîne neutră, direcționîndu-și forțele către apărarea propriilor interese și a păcii. Rezultatul va depinde în mare măsură de poziția pe care cetățenii o vor adopta în cadrul alegerilor parlamentare care urmează, mai scrie publicația turcă. (Traducere și adaptare B.T.I.)
sursă: inpolitics.ro
