Declarația Comună privind Stabilirea Parteneriatului Strategic între România și Ucraina, semnată la București între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski conține un element în premieră absolută și care ridică serioase semne de întrebare. Mai exact, e pentru prima oară cînd în dialogul oficial româno-ucrainean apare numele Transnistriei, a cărei problemă cei doi președinți se angajează să o ”rezolve”, în condițiile în care Moldova nici măcar nu a avut reprezentanți la București.
Conform documentului semnat, România și Ucraina ”Vor sprijini eforturile îndreptate spre realizarea unei soluții politice durabile a problemei transnistrene, în deplin respect al independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și fără a afecta procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Ele vor rămîne angajate să sprijine în continuare autoritățile Republicii Moldova în acest scop”.
Cum spuneam, este pentru prima oară cînd „problema transnistreană” este numită explicit, negru pe alb, într-o declarație bilaterală la nivel prezidențial între România și Ucraina.
Nu s-a întîmplat asta nici în Declarația Comună Iohannis–Zelenski, București, 10 octombrie 2023, cea care a decis ridicarea relațiilor la nivel de Parteneriat Strategic, nici în Acordul de Cooperare în domeniul Securității, Washington, 11 iulie 2024, nici în Declarația comună trilaterală a miniștrilor de Externe + Apărare din România, Republica Moldova și Ucraina – 13 aprilie 2023, la București.
După cum se vede, Nicușor Dan și Zelenski au mers un pas mai departe și au pus pe hîrtie, negru pe alb, sprijinul explicit pentru soluționarea politică a Transnistriei. Să o spunem pe șleau, formularea ”în deplin respect al independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional” înseamnă fix ”afară cu rușii de acolo”.
Dezirabil, dar greu realizabil.
Problema transnistreană, reamintim pe scurt, este conflictul politic și teritorial dintre Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria, apărut după destrămarea URSS. În 1990, în partea estică a Moldovei (pe malul stîng al Nistrului), o elită locală pro-sovietică a proclamat unilateral „Republica Moldovenească Nistreană”, temîndu-se că Moldova s-ar putea apropia de România sau de Occident. Autoritățile de la Chișinău nu au recunoscut această separare.
Conflictul a degenerat într-un scurt război în 1992 între forțele moldovene și separatiștii transnistreni, sprijiniți de Rusia, inclusiv prin intervenția Armatei a 14-a ruse. Luptele s-au încheiat printr-un armistițiu, iar regiunea a rămas în afara controlului Moldovei.
Situația actuală: Transnistria funcționează ca stat separat de facto, cu propriul guvern, armată, monedă și instituții. Nu este recunoscută internațional; juridic aparține Republica Moldova. Pe teritoriul ei sunt staționate trupe ruse.
Soluționarea conflictului este discutată în formatul diplomatic 5+2 (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE + UE și SUA ca observatori), dar negocierile sunt blocate de mai mulți ani.
Faptul că Declarația semnată la București plasează în premieră problema transnistreană, oficial și public, în sarcina României ar putea însemna că Zelenski, care are graniță directă cu Transnistria și tot o problemă directă cu rușii, a reușit să-l atragă pe Nicușor Dan în capcana semnării documentului.
Nu e întîmplător că pînă ieri liderii politici de la București au fost rezervați în a vorbi despre problema transnistreană în documente oficiale, terenul fiind extrem de mlăștinos. Ne amintim cît de enervat a fost Kremlinul cînd Băsescu a spus despre Marea Neagră că e ”lac rusesc”, și nu era document oficial, ci vorbă în vînt.
Diplomația discretă românească în problema transnistreană – dacă a existat așa ceva pînă acum, iese acum la lumină și e previzibil că Rusia nu va fi deloc încîntată.
Rămîne de văzut cît de încîntată va fi Maia Sandu să afle că doi lideri străini au promis măsuri legate de țara ei fără să fie prezentă, ori măcar invocată în declarațiile care au însoțit evenimentul. (Bogdan Tiberiu Iacob)
sursă: inpolitics.ro
De mai bine de o jumătate de an, SVR rus avertizează asupra unor viitoare operațiuni militare sub steag fals în apropierea Transnistriei, operațiuni care să conducă la implicarea directă a României și Republicii Moldova în conflictul armat ruso-ukrainian. Problema e că toate acțiunile României demonstrează numai și numai dorința sinceră de pace: înarmare demențială, schimbarea doctrinei militare, schimbarea legilor care privesc armata și misiunile acesteia, noi reguli care ușurează intrarea în război și lărgesc bazinul recrutărilor și al rechizițiilor. Mare și adevărată problema, așa-i? Ofițerii din presă se bucură pentru că la război le crește solda.