Europa se înarmează cu drone și rachete pentru un război care se va purta cu centre de date, minerale rare, șomaj și inflație.
Pentagonul are propria ”bancă de război”, finanțată de contribuabili
În 2022, administrația Joe Biden a creat Biroul pentru Capital Strategic. În practică, este banca de dezvoltare a Pentagonului. A fost creat având ca principal obiectiv mineralele critice. Acordă împrumuturi pe termen lung, atrage capital privat suplimentar și, din ce în ce mai mult, dobândește participații la capitalul companiilor pe care le finanțează. Anul acesta, Congresul i-a alocat 20 de miliarde de dolari sub formă de finanțare obligatorie prin lege.
Asta duce la crearea unei piețe paralele, controlata de statul american, cu prețuri care nu au legătură cu cele practicate de China, marele producător mondial de minerale rare. Diferența este plătită de contribuabilii americani, în special prin inflație, dar și de cei din statele care achiziționează tehnologie și armament american, pentru că o bună parte din aceste minerale sunt necesare în aceste industrii.
SUA inventează o piață paralelă: mineralele rare pot costa de zece ori mai mult
Pe 11 noiembrie, mining.com anunța că USA Rare Earth a început livrările de minerale rare din mina Pela Ema, Brazilia, către US SIIE LLC, vehiculul financiar susținut de Pentagon prin ”banca” amintită. Livrările au început în octombrie, în cadrul unui contract pe 15 ani cu guvernul american, de tip ”cumpără integral sau plătește”. Guvernul SUA primește întreaga producție a minei timp de 15 ani, indiferent dacă are sau nu nevoie de ea. Prețurile minime garantate sunt: neodim și praseodim – 110 USD/kg, disprasiu – 575 USD/kg și terbiu – 2.050 USD/kg. Dacă prețul pieței depășește pragul, compania păstrează 70% din diferență; dacă scade, statul american plătește prețul garantat. În noiembrie, Brazilia a inclus pământurile rare printre mineralele sale prioritare, iar aceasta a fost o miza a alegerilor prezidențiale pierdute de favoritul SUA, Flavio Bolsonaro. Pentru moment, în lupta inteligentei artificiale, Brazilia joacă oficial în tabăra Chinei.
Produsele au așa-zisele prețuri practicate în afara Chinei. Recent, prețurile oxidului de disprasiu din afara Chinei au fost de 14–16 ori mai mari decât cele din China, în timp ce prețurile oxidului de terbiu au fost de 6–8 ori mai mari. SUA, prin intermediul Pentagonului, creează o piață paralela, cu praguri de preț similare economiei unui război convențional, numai că în sens invers – prețurile nu sunt limitate, ci majorate. Diferența este plătită de SUA și de companiile străine care cumpără minerale rare care nu provin din China.
China controlează materia primă, America controlează cipurile
Vreme de decenii, China a dezvoltat extracția si rafinarea mineralelor rare. S-a creat astfel cea mai mare vulnerabilitate a lanțului de aprovizionare american. SUA dispun de cele mai avansate modele de cipuri, însă China controlează materia primă necesara producției lor. O cale de eliminare acestei dependențe este un preț de până la zece ori mai mare pe care SUA îl garantează pentru propriile lanțuri de aprovizionare. O cale de eliminare a dependenței Chinei de tehnologia americană este vizibilă acum la Nvidia – scandalul de spionaj în care a căzut victima fondatorul și CEO-ul Jensen Huang.
Pentagonul intră în afacerile cu medicamente
Banca Pentagonului nu are în vizor doar industria mineralelor rare. Sunt vizate și industria farmaceutică, inteligența artificială, computerele cuantice, tehnologia hipersonică. În toate aceste domenii, guvernul american urmează să introducă Pentagonul.
Asta se întâmplă deja în industria farmaceutica. Pentagonul a aprobat un împrumut condiționat de până la 80 milioane USD pentru Antheia, companie biotech care produce ingrediente farmaceutice. SUA importă circa 90% din materiile prime și substanțele active pentru medicamente, în principal din India și China. Implicarea Pentagonului transformă aprovizionarea farmaceutică într-o prioritate strategică și poate influența prețurile viitoare. Principiul este același. După lecția pandemiei covid-19, guvernul SUA a decis limitarea dependenței de antibioticele generice importate în mare parte din China si India. Ca și în cazul mineralelor rare, readucerea acestei industrii acasă costă: salarii la nivel american, energie la preț american. Diferența va fi plătită de americanii care au nevoie de aceste medicamente.
SUA și China împart lumea în două blocuri AI. Aliații sunt obligați să aleagă
În lumina strategiei americane de mai sus a apărut, la finalul anului 2025, parteneriatul Pax Silica pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru inteligența artificială. La această inițiativă americană au aderat 24 de state. China a reacționat în iulie 2026, prin Organizația Mondială de Cooperare în Inteligența Artificială – care adună 29 de membri. Practic, sunt două alianțe care se luptă. În august 2026, SUA le-au dat aliaților un ultimatum, prin ”Declarația de Oportunitate AI”. Departamentul de Stat le cere liderilor a 35 de state să aleagă ”în mod deliberat între cele două ecosisteme”. ”A face parte din ambele, înseamnă a nu face parte din niciunul”. Lista acestor state nu a fost făcută publica. România, care a aderat la Pax Silica prin intermediul UE, a semnat ”ultimatumul” american din această vară.
Tehnologie nouă, miză de când lumea – controlul resurselor
Mesajul Chinei este mai puțin ultimativ. Beijingul prezintă Organizația Mondială de Cooperare în Inteligența Artificială ca o structura mai deschisă decat Pax Silica. Acest mesaj prinde în rândul populației din țările cu venituri medii, care par să aibă mai multa încredere în China când vine vorba de reglementarea inteligenței artificiale, arată Pew Research, potrivit Associated Press. China și-a extins deja proiectele de inteligență artificiala in 77 de state din Sudul Global și crește și numărul de membri ai Organizația Mondială de Cooperare în Inteligența Artificială. Ambele ”alianțe” servesc unui interes similar al SUA si Chinei – acapararea resurselor de minerale rare.
Războiul cel mare nu se poartă în Ucraina, ci în buzunarele cetățenilor
Acesta este războiul cel mare, nu cel purtat in Ucraina. Președintele Donald Trump a insistat, în septembrie 2026, că ”cine câștigă cursa pentru inteligența artificială, câștigă totul”. Este un război economic și al inovației, un război în care în ”tranșee” sunt simplii cetățeni care plătesc prin inflație (vezi lanțurile paralele de aprovizionare create de SUA), dezindustrializare, schimbarea rapidă a modului de organizare a economiilor. În schimbul acestor sacrificii SUA și China livrează inteligența artificială care ”fură” locuri de munca, lucru vizibil și în încetinirea industriei IT în România. Și vor fi necesare noi investiții (și inflație suplimentară) pentru aplicațiile militare ale AI.
În paralel, trebuie dezvoltate centrele de date. Acesta este un alt front al războiului, pentru că presupune consum uriaș de energie și capacități mari de răcire. În SUA, construirea lor a fost temă electorală. În Europa nu se discută mai deloc, deși Comisia Europeana vrea să tripleze capacitatea centrelor de date în următorii șapte ani, iar asta la un preț al energiei care este de peste 2 ori mai mare decât în China și SUA. În Europa, mari economii precum Germania, Franța, Italia sau Marea Britanie au pierdut cursa. Au capacitate militară relevantă, însă nu pot constitui un pol separat de China sau SUA în noile tehnologii.
Europa se împrumută în actualul război pentru a-l pierde pe următorul
Europa se înarmează cu drone și rachete, statele UE se împrumută cu sute de miliarde de dolari pentru ceea ce este prezentat drept un război al viitorului, prefigurat de Ucraina. Însă războiul viitorului are deja loc. Este unul al tehnologiei și energiei, iar Europa l-a pierdut și nu poate decât să rămână la remorca SUA. Poate plăti prin centre de date care vor scumpi energia, prin programe finanțate tot din banii contribuabililor. Când războiul din Ucraina se va domoli, europenii vor afla de alt război, unul pentru care mai sunt necesare procente din PIB pentru Apărare, ci pentru Energie. Un război în care România nu va mai fi prinsă între oferte de arme ”made in USA” sau ”made in EU”, ci între CANDU și SMR (tehnologia americană reactoarelor modulare, încă neajunsă la exploatare industrială).
Acum, toți ochii sunt pe vizitele în Europa ale subsecretarului pentru politica al Pentagonului, Elbridge Colby. A făcut să tremure Flancul Estic pentru că vrea să transfere trupele SUA în Asia-Pacific, acolo unde America nu trebuie să piardă mai mult decât a pierdut deja în Marea Chinei de Sud și pe culoarele strategice de tranzit. Însă cel puțin la fel de important este subsecretarul de pentru Energie Jacob Helberg, omul din spatele Pax Silica. Important este și Peter Thiel, șeful Palantir, cel pentru care a lucrat Helberg, la fel cum a făcut-o și actualul vicepreședinte JD Vance. Ei si omologii lor chinezi pot fi viitorii ”Zalujnîi”, ”Putin” sau ”Zelenski” ai unui război mult mai discret dar cu impact mult mai mare în buzunarul și modul de viață al europenilor și nu numai.
sursă: cotidianulhd.ro
