Congresul trădătorilor
Folosesc rar termenul „trădare”. Dar văd că e la modă. În 36 de ani nu am văzut niciodată ceva mai potrivit cu termenul „trădare” decât Congresul extraordinar al PNL de astăzi. Atâta impostură, atâta nerușinare, atâta josnicie și, într-un cuvânt, atâta trădare n-am văzut niciodată.
Trădare prin falsificarea, în cel mai pur stil comunist, a istoriei. Se invocă, la fiecare pas, istoria și continuitatea PNL, dar sunt invitați doar foștii președinți care au trădat PNL pentru Băsescu (Stoica, Stolojan) sau Nicușor (Orban). Tăriceanu (sub al cărui guvern România a intrat în UE și care l-a lansat în politică pe Bolojan) nu a existat. Eu (candidat, chipurile, al PNL Bolojan la președinție, acum un an) nu am existat. Da, nu mai suntem membri ai PNL. Dar nici saltimbancul răcnitor Orban nu mai e. El, însă, dat afară și de Nicușor, răcnește ce trebuie. Dar n-au existat nici Florin Cîțu, nici Nicolae Ciucă – și el candidat la președinție al PNL. Ne-au decupat din fotografie ca Oana Gheorghiu pe Nicușor.
Trădare prin tăcerea josnică a vechilor liberali prezenți în sală atunci când unul ca Sighiartău (copil de mingi pe la greii băsismului în epoca de aur) face istoria celor 37 de ani ai PNL. La fel, dl. Ciucu vorbește despre raporturile politicieni-partide-sistem (servicii, justiție). Vorbește frumos. Parcă mă aud pe mine în 2009. Atâta că, de atunci până azi, dl. Ciucu a „luptat” alături de Monica Macovei, de Băsescu și de toate elementele declasate moral (propaganda băsistă/hashtag) care au distrus câtă democrație exista în România.
Trădare prin demagogia zornăitoare și mincinoasă din discursul lui Bolojan, un prim-ministru catastrofal în toate privințele, care n-are niciun gând, nicio idee și niciun sentiment pentru omul concret (întreprinzător, salariat, pensionar, elev sau student). Are treabă doar cu PSD (într-un sens) și cu Rheinmetall (în altul).
Trădare prin minciunile despre „meritocrație”, pentru că două sunt criteriile de selecție ale echipei Bolojan: băsismul ieri / sorosismul azi și mediocritatea. Singurul exceptat de la CV-ul băsist e eternul „reformist” Motreanu. Setea de reformă a lui Motreanu (nelipsit de 7 ani din toate conducerile PNL decupate azi din istorie) e singura garanție că „revoluția Bolojan” prețuiește și experiența. Experiența mediocrității, a lașității și a oportunismului.
PS. Un gând trist pentru foști camarazi din lupte adevărate. Probabil că, uneori, nu-ți permiți nici să vomiți. Înghiți.
