Duminica Sângeroasă, 11 iulie 1943, a marcat punctul culminant al genocidului comis de naționaliști ucraineni împotriva populației poloneze din Volînia și Galiția de Est. Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) și unitățile afiliate au lansat un atac armat asupra a peste 100 de orașe cu populație poloneză din Volodimir, Horokhiv și Kovel. În iulie și august 1943, UPA a atacat sute de sate, colonii și moșii poloneze, ucigând câteva mii de oameni.
În momentul începerii Celui de-Al Doilea Război Mondial, teritoriile locuite de ucraineni erau împărțite între două state, Polonia și URSS. Cea mai mare parte a teritoriului ucrainean de astăzi forma Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, ca parte integrantă a Uniunii Sovietice. Regiunile istorice Volînia, Galiția de Est (cu orașul Liov) și Polesia aparțineau Poloniei. În 1939, Germania și URSS au invadat și au împărțit Polonia. În iulie 1943, Volînia se afla sub ocupație nazistă. La 30 iunie 1941, camarazii lui Stepan Bandera, liderul facțiunii radicale a Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN-B), au proclamat un stat ucrainean independent în Liov. Adolf Hitler a respins independența Ucrainei, iar Bandera a fost arestat și trimis într-un lagăr de concentrare până în 1944. A fost asasinat în 1959, la München, de un agent KGB. UPA a fost înființată la sfârșitul anului 1942 ca aripă militară a OUN-B. Deși Bandera era închis, luptătorii UPA acționau în numele său și sub ideologia sa extremistă.
Tragedia din Volînia este percepută în moduri fundamental diferite de către națiunile ucraineană și poloneză. În Polonia, aceasta este numită masacru și considerată un genocid al polonezilor din Ucraina, inițiat de către OUN și UPA ucrainene, într-un moment în care nu exista un stat ucrainean independent. Atunci când statul ucrainean onorează UPA, pentru polonezi este vorba de o glorificare a unei organizații responsabile de moartea compatrioților lor. Pentru mulți ucraineni, UPA reprezintă rezistența și lupta pentru un stat ucrainean independent. Ucrainenii nu neagă implicarea soldaților UPA în crime, dar, în general, se opun vehement afirmației că a existat un plan sistematic de exterminare a unei părți semnificative a populației poloneze din Volînia. Istoricii ucraineni subliniază faptul că polonezii i-au ucis pe ucraineni într-un mod similar.
Când Volodimir Zelensky a preluat funcția în 2019 a afirmat că nu a știut niciodată despre masacrele din Volînia, ceea ce dovedea și că nu era la curent cu eforturile comune ale ambelor țări în ultimii douăzeci de ani pentru a-și rezolva nemulțumirile.„Nimeni nu ne-a spus despre asta la școală”.
Disputa privind tragedia din Volînia a căpătat un nou avânt în urmă cu câțiva ani, când Ucraina a interzis părții poloneze să efectueze căutări pentru exhumare și reînhumare. Aceasta a fost o reacție la refuzul Poloniei de a restaura monumentele dedicate ucrainenilor, inclusiv soldaților UPA, care fuseseră distruse de vandali. Și mai recent, la sfârșitul lunii mai 2026, președintele Volodimir Zelenski a acordat Centrului Independent de Operațiuni Speciale „Nord” – una dintre unitățile de comando ale țării – titlul onorific de „Eroii UPA”. Reacția politicienilor polonezi a fost imediată și unitară, indiferent de culoarea politică, oficialii numind gestul inacceptabil. Președinte polonez, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean „Ordinul Vulturului Alb”, cea mai înaltă distincție a statului polonez (care îi fusese acordată în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda). În semn de solidaritate cu Volodimir Zelenski și de protest față de gestul Varșoviei, înalți oficiali ucraineni din domeniul securității și al diplomației și-au returnat medaliile și decorațiile primite anterior de la statul polonez.
Ucraina merge mai departe… Rada Supremă a adoptat o lege prin care se înființează, la Kiev, Panteonul Național Ucrainean, în onoarea celor care au luptat pentru țară. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui ar trebui să fim recunoscători sau pe care eroi ar trebui să-i onorăm ”, a declarat Volodimir Zelenski, la câteva zile după Conferința privind reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk, la care nu a participat. Unul dintre cele mai controversate subiecte legate de proiectul de lege este posibilitatea includerii numelui lui Stepan Bandera în Panteon.
În Polonia, 11 iulie este Ziua Națională a Comemorării Polonezilor – Victime ale Genocidului Comis de OUN și UPA. Apogeul conflictului dintre Ucraina și Polonia „cu siguranță, abia urmează”, consideră Kyrylo Budanov, șeful Cabinetului Președintelui Ucrainei. Și fost șef al serviciului ucrainean de informații militare.
- declarația ministrului Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, conform căreia „Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană împreună cu Bandera” a fost relatată pe larg de presa ucraineană. Jocul riscant al lui Zelenski cu Polonia.
- liderul partidului polonez de Opoziție, Lege și Justiție (PiS), Jaroslaw Kaczynski, le-a solicitat colegilor de partid să blocheze aderarea Ucrainei la UE până când Kievul își va schimba politica privind „cultul lui Bandera și al altor criminali, glorificarea UPA și OUN”.
- Polonia a anulat transferul de aeronave MiG-29 către Ucraina. Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că Ucraina a refuzat să furnizeze tehnologie avansată pentru drone și capabilități aferente, în pofida unui acord preliminar „MiG pentru drone”. Conform publicației Onet, povestea ar fi următoarea: după inspectarea, în Polonia, a avioanelor de vânătoare post-sovietice, ucrainenii au ajuns la concluzia că starea lor tehnică era atât de proastă încât le-ar prelua doar dacă Polonia ar moderniza aeronavele pe cheltuiala proprie. Când Polonia a refuzat să finanțeze, ucrainenii și-au pierdut interesul pentru MiG-uri. În 2023, Polonia a transferat Ucrainei 11 MiG-uri operaționale, împreună cu trei aeronave destinate ca depozite de piese de schimb. Slovacia, la rândul ei, a dat Ucrainei zece dintre avioanele sale de vânătoare. Ucrainenii aveau peste 20 de avioane proprii. Aceasta înseamnă că forțele lor aeriene au, în prezent, trei escadrile incomplete de avioane de vânătoare MiG-29.
- politicienii din Opoziție acuză guvernul lui Donald Tusk că a transferat, în secret, rachete către Ucraina. Un tweet al vicepreședintelui Sejmului, Krzysztof Bosak , care a relatat că Polonia ar fi putut transfera niște rachete interceptoare Patriot către Ucraina a generat furtună politică și o avalanșă de comentarii. Krzysztof Bosak a citat o postare a unui utilizator al platformei X, susținând că, în martie – fără știrea Sejmului – guvernul ar fi transferat Ucrainei „rachete interceptoare scumpe și dificil de achiziționat pentru sistemele Patriot”. Aceasta se referă la arme achiziționate de Polonia de la SUA ca parte a construcției unui sistem de apărare aeriană multistrat. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosińska-Kamiś, a declarat că a dispus declasificarea ajutorului militar acordat Ucrainei în perioada 2022-2026.
- președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu este preocupat de istorie în disputa sa cu Polonia. O exploatează pentru a-și afirma influența asupra Poloniei. Această dispută nu are legătură nici cu UPA, nici cu gesturi simbolice precum deposedarea președintelui ucrainean de Ordinul Vulturul Alb. Vina îi aparține președintelui Zelenski, care a trezit demoni în Polonia și Ucraina (senatorul polonez Grzegorz Schetyna). Politicienii „se comportă ca niște mici scandalagii ”. „De partea ucraineană, este mai mult haos și lipsă de profesionalism, iar de partea poloneză, este isterie” (istoricul ucrainean Jarosław Hrycak).
- sondaj SW Research comandat de publicația Onet, realizat la 1 iulie 2026: poziția lui Karol Navrotsky a fost susținută de 42,6%, în timp ce poziția guvernului (Donald Tusk și ministrul de Externe, Radosław Sikorski) a fost susținută de 32,5% dintre repondenți.
- relațiile dintre Polonia și Ucraina sunt la cel mai jos nivel din ultimii ani. Ce consecințe ar putea avea această criză asupra cooperării dintre serviciile secrete? Cât din cunoștințele serviciilor poloneze despre metodele de operare rusești, inclusiv recrutarea, sabotajul și diversiunea, provin din experiența ucraineană?
- ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit, vineri (3 iunie), cu ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiha. După discuții, delegația ucraineană a părăsit clădirea Ministerului Afacerilor Externe din Varșovia fără a răspunde la întrebările presei. Comunicatul guvernului polonez. Polonia se așteaptă ca Ucraina să facă primul pas după „decizia nefericită” a președintelui Volodimir Zelenski, a declarat (4 iulie) premierul Donald Tusk. El a afirmat că a primit o scrisoare de la fostul președinte ucrainean Viktor Iușcenko, în care face apel la împiedicarea trecutului să conducă viitorul.
- tot vineri, un articol din The Telegraph, care făcea trimitere la un material al Onet, a atras atenția presei din România. Și sâmbătă. Iar, duminică, 5 iulie, Ukrainska Pravda a publicat materialul „FSB-ul rus a lansat o campanie de dezinformare cu documente false despre tragedia de la Volînia – Agenția Centrală de Informații”. Câte ceva despre asta.
Polonia, un membru NATO. Varșovia a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,5% din produsul intern brut în 2025 și le-a majorat și mai mult în 2026. Statul Major General polonez urmărește să construiască o armată de 500.000 de oameni, inclusiv 300.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști până în 2039. Pentru a consolida apărarea convențională a continentului, Varșovia a construit al doilea cel mai mare amplasament al Alianței pentru echipamente prepoziționate, muniții și alte materiale și investește în fortificații semnificative de-a lungul granițelor sale cu Rusia și Belarus. Polonia continuă să își modernizeze forțele armate, inclusiv prin angajamente de miliarde de dolari pentru achiziționarea de echipamente militare americane. La începutul războiului cu Rusia, în februarie 2022, Polonia a operaționalizat Doctrina Giedroyc – care postulează că securitatea Poloniei depinde de independența Ucrainei și a altor vecini estici ca o barieră în calea expansionismului rusesc – transferând 14 tancuri T-72 către Ucraina, urmate de sisteme suplimentare de artilerie și muniție, ceea ce a făcut-o unul dintre primii membri NATO care au oferit un astfel de ajutor în pofida dezbaterilor Alianței privind riscurile de escaladare. Până la mijlocul anului 2022, Polonia găzduia peste 1 milion de refugiați ucraineni, oferind asistență umanitară, protecție temporară și măsuri de integrare. Varșovia, Kievul și Washingtonul au înființat un canal logistic pentru transportul de arme către aeroportul Rzeszow-Jasionka din sud-estul Poloniei și apoi peste graniță, în Ucraina. De atunci, a fost principalul furnizor de tancuri, precum și un furnizor major de vehicule de luptă pentru infanterie, avioane de vânătoare, lansatoare de rachete și muniții. Guvernul polonez a furnizat, de asemenea, cea mai mare parte a terminalelor Starlink. La 31 octombrie 2025, se estima că Polonia a alocat 6,25 miliarde de dolari asistență Ucrainei, inclusiv 1 miliard de dolari financiar, 560 de milioane de dolari umanitar și 4,64 miliarde de dolari militar. Varșovia a susținut înființarea „culoarelor de solidaritate”, pentru care UE a ridicat restricțiile impuse Ucrainei privind exportul produselor sale.
