Dezvăluirile făcute de Florin Ghiulbenghian în emisiunea „Fără Filtru cu Jessie”, potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi fost membru al masoneriei, readuc în atenție un personaj cu o legătură documentată cu lumea masonică din Bihor: Dacian Palladi, fost procuror, fost viceprimar și fost city manager al municipiului Oradea.
În fragmentul prezentat în prima parte a acestei investigații, Florin Ghiulbenghian susține că Bolojan ar fi fost mason și că, în perioada în care acesta activa în administrația locală, exista o rețea de relații între oameni politici, magistrați, polițiști și membri ai masoneriei bihorene.
„Nu știu în care lojă, dar a fost”, a afirmat Ghiulbenghian despre Bolojan.
În acest context, numele lui Dacian Palladi capătă o importanță aparte.
Dacian Palladi, membru al MLNR din 1998
Apartenența lui Dacian Palladi la masonerie nu este doar o informație provenită din declarațiile lui Ghiulbenghian. Ea a fost relatată public și de presa locală și națională, iar Palladi însuși a vorbit în trecut despre activitatea sa masonică.
Potrivit unor relatări de presă, Palladi a devenit membru al Asociației Marii Loji Naționale din România în 1998, iar din 2004 a fost membru al Lojei „Țara Crișurilor” nr. 162 din Oradea. În cadrul acestei loji a ocupat inclusiv funcția de Maestru Venerabil.
Informația este confirmată și de Oradea Heritage, care îl prezintă pe Dacian Palladi drept fondator al Triunghiului Masonic „Țara Crișurilor” și, ulterior, al Lojii cu aceeași denumire din Oradea, structură a MLNR. Palladi a susținut, de altfel, conferințe și prezentări publice dedicate francmasoneriei orădene și istoriei acesteia.
Mai mult, într-un dosar judiciar care viza membri ai masoneriei din Bihor, Palladi a fost audiat în calitate de martor, tocmai în contextul apartenenței sale la MLNR și la Loja „Țara Crișurilor”.
Din loja lui Palladi făceau parte oameni importanți ai Bihorului
Importanța acestei loji este dată și de persoanele despre care s-a afirmat că au făcut parte din ea.
În informațiile care stau la baza acestei documentări sunt indicate următoarele nume:
- Florin Ardelean – ziarist, născut în 1958
- Adrian Botoș – medic, născut în 1956
- Gheorghe Bumbu – medic, născut în 1952
- Gheorghe Carp – viceprimar, născut în 1956
- Ioan Mang – profesor universitar, născut în 1958
- Mișu Manolescu – profesor universitar, născut în 1958
- Mircea Nica – preot, născut în 1956
- Liviu Popa – chestor de poliție, născut în 1968
- Șeremi Ștefan – deputat, născut în 1950
- Dan Slăvescu – stomatolog, născut în 1975
O parte dintre aceste legături sunt coroborate de relatările de presă despre Loja „Țara Crișurilor” și dosarul în care au fost implicați fostul șef al Poliției Bihor, Liviu Popa, și judecătorul Ovidiu Galea. Presa a relatat că cei doi au fost membri ai acestei loji, iar Dacian Palladi a fost audiat în dosarul respectiv.
În cazul lui Liviu Popa, procurorii au susținut că acesta a intrat în MLNR în 2007, în Loja „Țara Crișurilor” nr. 162, unde ulterior a ajuns Maestru și apoi Venerabil.
Palladi, omul care cunoștea foarte bine mecanismul masoneriei bihorene
Rolul lui Dacian Palladi în această structură pare să fi fost unul important. El nu a fost un simplu membru al unei loji.
Oradea Heritage îl descrie drept fondator al structurii „Țara Crișurilor”, iar surse de presă îl prezintă drept fost Maestru Venerabil al lojei.
În 2018, după aproximativ două decenii de activitate, Palladi a anunțat că renunță la masonerie. „Adevărul” relata la acel moment că el confirmase retragerea din masonerie, după ce fusese membru al MLNR din 1998.
Decizia a venit în contextul scandalului generat de ancheta DNA care îi viza pe Liviu Popa și Ovidiu Galea și care a provocat un val de retrageri din masonerie.
De la masonerie, înapoi în administrația lui Bolojan
Povestea devine și mai interesantă atunci când este urmărit traseul profesional al lui Dacian Palladi.
Acesta a ocupat mai multe poziții importante în administrația locală din Oradea. În 2016, după alegerile locale, a fost pentru scurt timp viceprimar al municipiului, iar ulterior a devenit city manager al Oradei, funcție pe care a ocupat-o între 2016 și 2019.
Palladi și-a dat demisia din funcția de city manager în aprilie 2019. La acel moment, nu a oferit explicații detaliate, rezumându-și plecarea la formula: „pentru că toate au un început și un sfârșit, iar acum este sfârșitul pentru această colaborare”.
În perioada în care a fost city manager, primarul municipiului Oradea era Ilie Bolojan.
Ulterior, relația cu administrația locală nu s-a încheiat definitiv.
La 1 noiembrie 2022, Dacian Palladi a revenit în Primăria Oradea, de această dată în funcția de consilier personal al viceprimarului Antonia Nica. El însuși a anunțat numirea pe Facebook, spunând că este „onorat” să fie consilierul personal al viceprimarului.
Revenirea lui Palladi în administrația orădeană a fost relatată pe larg de presa locală, care a amintit inclusiv trecutul său de city manager și fost viceprimar.
Ce spune această cronologie despre relația cu Bolojan?
Este documentat că Dacian Palladi a fost un personaj important în administrația Oradiei și că a avut o activitate masonică semnificativă: membru MLNR din 1998, membru al Lojei „Țara Crișurilor” nr. 162 și, ulterior, Maestru Venerabil al acesteia.
Este documentat și că Palladi a lucrat în administrația condusă de Ilie Bolojan, inclusiv ca city manager.
Florin Ghiulbenghian dezvăluie că Palladi ar fi fost „legătura lui Bolojan cu masoneria bihoreană și cu conducerea MLNR de la București”, precum și afirmația că Bolojan însuși ar fi fost membru al masoneriei. Bolojan ar fi fost „în aceeași gașcă”, iar Ghiulbenghian spune că acest lucru s-ar fi întâmplat încă din perioada 2012–2013.
Dacă afirmațiile lui Ghiulbenghian sunt corecte, care a fost exact rolul lui Dacian Palladi în relația dintre Bolojan și structurile masonice din Bihor?
Iar aici, traseul lui Palladi – de la membru și apoi Venerabil al unei loji care reunea oameni importanți din administrație, politică, justiție, medicină și poliție, până la omul care a ocupat funcții importante în administrația lui Bolojan – ridică o serie de întrebări care merită lămurite.
Mai ales că însuși Dacian Palladi a vorbit public despre mecanismele interne ale masoneriei. În declarațiile sale din cadrul dosarului judecat la Timișoara, el a explicat inclusiv relația dintre lojile locale și MLNR și modul în care funcționau întâlnirile și structurile masonice.
Iar în 2022, Palladi a fost chiar speaker la o conferință dedicată francmasoneriei orădene, fiind prezentat oficial drept fondator al Triunghiului Masonic „Țara Crișurilor” și al lojei omonime.
Așadar, după declarațiile explozive ale lui Florin Ghiulbenghian despre Ilie Bolojan, următoarea întrebare este inevitabilă: ce rol a avut, de fapt, Dacian Palladi în această rețea de relații și cât de apropiată a fost legătura dintre lumea politică orădeană și structurile masonice din Bihor?
