Abuzul lui Bolojan când le spune parlamentarilor PNL cum să voteze
Declarațiile făcute de președintele PNL, Ilie Bolojan, în cazul desemnării lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru ridică o problemă constituțională gravă, care depășește simpla dispută politică internă. Dincolo de conflictul dintre conducerea partidului și candidatul desemnat, este pusă în discuție însăși natura mandatului parlamentar consacrat de Constituția României.
După ședința BPN, Bolojan a anunțat public că „parlamentarii PNL au fost mandatați” ca la votul de învestire să urmeze formula „prezent – nu votez”. Mai mult, a avertizat că membrii PNL care ar accepta funcții într-un guvern Veștea fără aprobarea partidului își vor pierde calitatea de membri ai formațiunii.
O asemenea poziție intră în contradicție directă cu principiile constituționale care guvernează exercitarea mandatului parlamentar.
Articolul 69 din Constituția României stabilește fără echivoc că „deputații și senatorii sunt în serviciul poporului” și că „orice mandat imperativ este nul”. Acest text reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale democrației parlamentare. Constituția nu îi transformă pe parlamentari în executanți ai ordinelor venite de la conducerea partidului, ci în reprezentanți ai întregii națiuni.
Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor reia expres acest principiu. Articolul 1 prevede că deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român și că orice mandat imperativ este nul. În plus, articolul 11 stabilește că parlamentarilor le este interzis să își asume obligații care să influențeze exercitarea mandatului potrivit propriei conștiințe.
Atunci când președintele unui partid anunță public modul în care parlamentarii trebuie să voteze și asociază această conduită cu amenințarea excluderii din partid sau cu alte sancțiuni politice, se creează o presiune instituțională care afectează libertatea de decizie a parlamentarului.
Bolojan și-a justificat poziția prin apărarea „spiritului democrației parlamentare”. În realitate, democrația parlamentară înseamnă independența acestuia în exercitarea votului. Dacă un parlamentar este obligat să voteze conform unei dispoziții stabilite de conducerea partidului, atunci mandatul reprezentativ este golit de conținut.
Partidele au dreptul să adopte poziții politice oficiale și să recomande o anumită conduită. Însă între recomandare și ordin există o diferență fundamentală. Constituția permite prima variantă și o interzice în spirit pe cea de-a doua.
În cazul Veștea, asemenea practică transformă mandatul parlamentar dintr-un mandat reprezentativ într-unul imperativ, exact modelul pe care Constituția României l-a respins în mod expres.
Democrația parlamentară este apărată atunci când fiecare deputat și senator votează potrivit propriei conștiințe, asumându-și răspunderea în fața cetățenilor. Poziția lui Bolojan este o atingere adusă reprezentării parlamentare în România.
