Există din 2002, la Haga, și este concepută pentru a completa instanțele naționale – intervine doar dacă o instanță națională nu poate sau nu dorește. Curtea Penală Internațională (CPI), singura instanță penală internațională permanentă din lume, funcționează pe baza Statutului de la Roma. Are competență strict asupra a patru categorii de infracțiuni: genocid, crime împotriva umanității, crime de război, crima de agresiune. Și are 125 de membri. Statele Unite – ca și Rusia, China, India, Iran, Israel – nu sunt membre CPI și nu recunosc jurisdicția asupra cetățenilor lor.
Bill Clinton a respins negocierile pre-CPI, a semnat tratatul fondator pe care nu l-a supus niciodată aprobării Senatului, George Bush l-a anulat apoi, iar, acum, Marco Rubio a anunțat că încearcă să desființeze Curtea.
O campanie amplă pentru a demonta amenințarea reprezentată de Curtea Penală Internațională la adresa suveranității SUA. Campania va include un răspuns la nivelul întregului guvern pentru a dezactiva sistematic capacitatea CPI de a opera, de a viza militari sau oficiali americani sau de a amenința în alt mod suveranitatea americană.
CPI a emis 61 de mandate de arestare, a judecat 34 de cazuri și a condamnat 13. Și este criticată: prea lentă (doar 13 condamnări în aproape 25 de ani), părtinitoare (toate cele 13 condamnări provin din Africa), prea slabă (se bazează în întregime pe membri pentru arestarea inculpaților), prea politică. Iar actualul procuror-șef al Curții, Karim Khan, este suspendat pe fondul acuzațiilor de hărțuire sexuală – el neagă, susținând că este vorba de o operațiune specială israeliană care vizează discreditarea sa, dar, în această săptămână, țările membre urmează să voteze înlăturarea lui.
CPI a emis mandate de arestare pentru liderii Hamas responsabili de atacurile mortale din 2023 asupra aliatului american Israel, dar și pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Galant (fost ministru al Apărării). Benjamin Netanyahu și asociații săi au susținut că procurorul a lansat urmărirea penală împotriva lor pentru a distrage atenția de la scandalul în care era implicat. SUA au impus sancțiuni lui Khan, adjuncților săi și judecătorilor CPI, înghețându-le activele americane și interzicându-le intrarea în țară. The New Yorker a relatat despre scandalul din jurul lui Karim Khan, iar The Guardian despre agențiile de informații israeliene care au încercat să influențeze instanța cu privire la Netanyahu și Galant.
Belgia, Belize, Bolivia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Namibia, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania și Elveția au declarat în mod explicit că vor onora mandatele de arestare dacă Netanyahu ar călători în țările lor. Alții, printre care Argentina, Republica Cehă, România și Polonia, au declarat că nu îl vor aresta pe Netanyahu. Ungaria a declarat, de asemenea, că nu îl va aresta pe Netanyahu și l-a găzduit, în pofida mandatului, în timpul Administrației Orban.
Marco Rubio este supărat în numele SUA, considerând că CPI acționează împotriva principiilor fondatoare ale unei Americi suverane și libere, construită pe propriul guvern și propriile legi.
CPI reprezintă o amenințare intolerabilă la adresa suveranității SUA – revendică autoritatea de a urmări penal și chiar de a încarcera militari și oficiali americani care acționează în numele interesului național al Americii. Americanii nu au semnat niciodată acest acord, iar toți președinții americani de la ratificarea CPI au susținut că CPI nu are jurisdicție asupra americanilor.
UE califică drept „inacceptabile” afirmațiile lui Marco Rubio. Dar pot SUA, cu adevărat, să elimine CPI?
Adunarea Statelor Părți votează pe 24 iulie demiterea procurorului suspendat, Olanda s-a angajat deja la demitere, în timp ce cinci cereri de mandate împotriva unor oficiali israelieni anunțate în luna mai, respinse ca fiind „inexacte” de către instanță și confirmate parțial de Bezalel Smotrich însuși, așteaptă o decizie a judecătorilor.
- organizația Democracy for the Arab World Now (DAWN), cu sediul la Washington, și Taxpayer Alliance Against Genocide (TAAG) au intentat un proces la o instanță federală din Manhattan cu privire la „sancțiunile Administrației Trump care vizează Curtea Penală Internațională și care încalcă dreptul constituțional al americanilor de a se implica în acțiuni de susținere a drepturilor omului legate de Palestina”. În martie, DAWN a îndemnat regimul iranian să solicite o anchetă a CPI privind „aparentele crime de război” comise de personal american.
- membra Camerei Reprezentanților (democrat) Ilhan Omar a introdus o rezoluție prin care îndeamnă Statele Unite să se alăture CPI, marcând prima opoziție a Congresului față de angajamentul Administrației Trump.
- Sarah, o avocată originară din Malaezia care lucrează pentru CPI din 2017 și este asistenta lui Karim Khan din 2023, a vorbit public pentru prima dată, într-un interviu acordat CNN, despre hărțuirea din partea procurorului.
-
Zohran Mamdani, primarul New York, a declarat, într-un interviu acordat The New York Times, că Administrația sa analizează dacă să-l aresteze pe Netanyahu în cazul în care acesta va vizita New York-ul pentru Adunarea Generală a ONU din septembrie, spunând că, pentru asta, este în „conversații active” cu Departamentul Juridic al orașului. Ulterior, a recunoscut că nu o poate face, dar îndeamnă SUA să pună în aplicare mandatul de arestare al CPI.
