(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Dar, înainte să discutăm alte detalii referitoare la războiul din Ucraina și la situația de acolo, aș dori să menționez un sondaj, Proiectul European 2026, făcut de fundația Századvég de la Budapesta. A avut mai mult de 30.000 de respondenți din 30 de țări europene și este, practic, cel mai mare studiu de opinie publică din Europa. Deci trebuie, în mod clar, să luăm în calcul răspunsurile de acolo. Concluziile principale sunt, pe tema Ucrainei, că nu mai există vreo majoritate care susține trimiterea de arme în Ucraina. Dacă până acum s-au inversat numerele, motivul principal dat de oameni este că înțeleg deja că mai multe arme înseamnă mai mulți morți, de ambele părți ale conflictului.
69% dintre cei care au răspuns sunt împotriva ideii de a trimite militari ai țărilor în Ucraina. Suedia este singura țară din aceste 30 unde există o susținere pentru o astfel de mișcare. 69% sunt, tot așa, și împotriva trimiterii mai multor bani la Kiev. Șapte din cele 27 de țări din Uniunea Europeană au o majoritate slabă pe acest punct, dar, per total, în mod clar, europenii sunt împotriva unei astfel de decizii. Pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, 11 țări sunt împotriva acestei aderări, au o majoritate împotrivă, inclusiv Franța și Germania. Și toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene au o majoritate împotriva vreunei aderări grăbite, cum tot propune Ursula von der Leyen, adică parcă Ucraina să nu îndeplinească niciuna dintre condițiile aderării la Uniunea Europeană. Și, că tot am menționat-o pe Ursula von der Leyen, doar 24% dintre europeni încă o mai văd într-un mod favorabil. Mie mi se pare și mare acest număr, dar probabil chiar așa este. Poate au fost, nu știu, mulți tineri intervievați. Deci acestea sunt concluziile. Sub aceste auspicii a avut loc această aniversare tristă de patru ani: era începutul războiului.
S-au dus mai mulți lideri europeni în Ucraina, inclusiv Ursula von der Leyen și Antonio Costa, președinții Comisiei Europene, respectiv ai Consiliului European. Și acolo, fiind întrebați despre acel împrumut de 90 de miliarde de euro, pe care l-am mai tot discutat în această emisiune, care a fost blocat de veto-ul Ungariei, von der Leyen și Costa au spus că nu îi interesează acest veto al Ungariei, că vor face absolut tot posibilul să trimită acești bani europeni în Ucraina oricum, că vor folosi modalități diferite, nu au detaliat care, și că nu se vor lăsa șantajați de alții. O declarație mi se pare mie șocantă.
Mă rog, în lumea în care trăim nu mai este șocantă, dar într-o lume normală ar fi șocantă. Pentru că, în primul rând, acuză un stat membru al Uniunii Europene de șantaj. Nu are niciun sens. Este un membru al Uniunii Europene. S-a decis de mult timp că orice țară își poate folosi dreptul de veto; deciziile trebuie să fie unanime. Și, în al doilea rând, spun foarte clar că nu îi mai interesează această idee de unanimitate și că vor încerca să găsească modalități mai puțin legale, ca să spunem așa. Cu siguranță vor fi legale, dar vor găsi orice lacune sau „chichițe” din sistemul Uniunii Europene ca să trimită oricum acești bani, în ciuda dorinței liderilor unei țări din Uniunea Europeană, lideri care au fost aleși. Ursula von der Leyen și Antonio Costa nu au fost aleși, dar totuși ei spun că ei pot lua deciziile. I-au promis lui Zelenski că acești bani vor ajunge la Kiev.
Să nu uităm că v-am explicat acest împrumut. Practic nu va fi plătit înapoi niciodată. În modul în care a fost prezentat la început, este clar că nu se așteaptă nimeni la acești bani înapoi, pe lângă ceilalți bani care au fost trimiși deja Ucrainei. Dacă vă întrebați ce face România, România nu spune nimic în acest scandal. O susține doar pe Ursula von der Leyen. Și să știți că, în 2023, când ministrul de externe era Bogdan Aurescu, el chiar a făcut parte din acel grup care cerea ca decizia unanimă să fie eliminată atunci când vine vorba de politică externă și securitate comună și să se ia decizii doar pe baza unei majorități. Deci exact sovietizarea Uniunii Europene, lipsă de suveranitate. Noi asta cerem, nu inversul, în caz că vă întrebați.
Urmărește emisiunea integrală aici:
