(transcriere din emisiunea Geopolitica la Zi cu Daria Gușă la Gold FM)
Să trecem la ultimul subiect pe ziua de astăzi, și anume vizita lui Ratcliffe la Moscova. Toată lumea a fost surprinsă de vizita lui John Ratcliffe, pentru că nu a fost anunțată. Toate rapoartele ne anunță că a fost o vizită pe ultima sută de metri. Acum au apărut în presă și niște idei cum că directorul CIA, de fapt, anunțase alte state că se va duce acolo cu o zi înainte. Acest lucru nu îl știm cu siguranță. Ce știm însă este că această vizită cumva a venit ca o înlocuire a lui Witkoff și Kushner, echipa de șoc a lui Trump, echipa oficială de negocieri. Aceștia trebuiau să se ducă la Moscova în 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei, așa promiseseră. Ei nu au mai fost la discuții în Rusia din ianuarie, iar au promis că se vor duce iarăși de Paște, apoi au spus că se vor duce la începutul verii, apoi au spus că se vor duce exact de Ziua Independenței Ucrainei și, până la urmă, nu s-au mai dus deloc.
Deci putem înțelege că Ratcliffe a fost trimis cumva și în locul acestora, și putem să presupunem că a fost o vizită foarte importantă, deși Donald Trump a declarat că deplasarea directorului CIA a fost o vizită de „semi-rutină”. Ultima vizită a unui șef CIA la Moscova a fost vizita lui Burns din noiembrie 2021, deci cu câteva luni înainte să înceapă războiul din Ucraina, și am văzut practic că, de fapt, atunci se discutaseră aceste detalii. Clar, nu se începe niciun război în lumea contemporană fără să știe și adversarii, fără să se discute câteva detalii înainte.
Din câte se știe public, ni s-a spus că acesta s-a dus la Narîșkin, la sediul SVR, și apoi la sediul FSB pentru a discuta niște chestiuni tehnice referitoare la războiul din Ucraina și chiar și la războiul din Iran. Nu avem informații oficiale, avem doar informații de la niște oficiali ruși care au fost întrebați de presă despre aceste deplasări. Nu au vrut să dea multe detalii, infirmând doar zvonurile cum că această vizită a avut loc pentru ca Ratcliffe să îi roage să nu atace statele NATO în contextul efortului de război din Ucraina.
Aceste zvonuri au venit de la cam toate canalele mari de presă, inclusiv Wall Street Journal, CBS și Politico, toate spunând că scopul vizitei a fost de a descuraja Kremlinul de la orice acțiune militară împotriva altor state europene. Și, într-adevăr, acesta ar fi cel mai probabil scop al unei deplasări de ultim moment a lui Ratcliffe până la Moscova. Nu știm dacă era vorba despre asta sau, invers, poate s-a discutat mai mult chiar despre războiul din Iran. Pentru că acolo este punctul care îi doare cel mai tare și pe care Donald Trump trebuie să îl rezolve cel mai repede. Acolo este cel mai evident eșecul lui Trump atunci când vine vorba de politică externă. Și, probabil, americanii doreau să îi roage pe ruși să nu îi mai susțină pe iranieni în efortul de război. S-a discutat de multe ori despre schimburile de informații militare între Rusia și Iran, ca să nu mai vorbim despre schimburile de tehnologie și despre cum se ajută în mod indirect. Deci avem aceste două mari subiecte probabile.
Eu cred că s-au discutat chiar amândouă, în ciuda faptului că rușii au infirmat acest lucru. Niște lucruri care confirmă faptul că s-au discutat subiecte atât de importante, ca o potențială extindere a războiului din Ucraina, sunt faptul că s-a mai aflat în același timp la Moscova și ministrul de Externe al Vaticanului, adică reprezentantul Secretariatului de Stat al Vaticanului. Este prima dată de când a început războiul din Ucraina când un astfel de oficial de la Vatican s-a dus în Rusia și s-a întâlnit deja cu Serghei Lavrov, cu Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe probleme de politică externă, și cu o mulțime de reprezentanți ai eparhiei. Tot așa, acesta a venit după ce s-a întâlnit prima dată cu reprezentanți din Ucraina, deci clar s-a discutat războiul din Ucraina și cum acesta se va rezolva. Vaticanul, în ciuda faptului că este un stat mic, este un stat cu o putere foarte mare atunci când vorbim despre geopolitică, pentru că are nu doar resurse financiare foarte semnificative, dar are și resurse de intelligence foarte, foarte importante și legături foarte apropiate cu CIA. Deci vedem că s-au dus pe două linii diferite. Ratcliffe la SVR, la FSB și, din unele surse pe care le am eu, posibil și la Putin, pentru că mașina lui Ratcliffe, o mașină în care se presupune că Ratcliffe a fost văzut, a părăsit Kremlinul înainte de întâlnirea cu Narîșkin. Și, pe cealaltă parte, vizita acestui reprezentant al Vaticanului la Lavrov și la Ușakov, Lavrov fiind conducătorul celeilalte echipe, ca să spunem așa, de la cârma Rusiei.
Un al doilea detaliu foarte interesant este faptul că Vladimir Putin a semnat trei decrete clasificate în ziua în care directorul CIA a vizitat Moscova. Nu se știe, din moment ce sunt clasificate, despre ce era vorba în aceste decrete, dar este foarte important că au fost trei, unul după altul, exact după ce s-a întâlnit cu Ratcliffe.
Iar un al treilea detaliu interesant este faptul că, la câteva ore după ce a apărut această informație în spațiul public, cum că Ratcliffe a fost acolo, Vladimir Putin a avut un apel telefonic cu Ahmed al-Sharaa, liderul din Siria, lucru ce poate fi interpretat ca un semnal către ceilalți lideri internaționali apropo de ce s-a discutat referitor la războiul din Iran.
Acum, da, majoritatea acestei analize este speculativă, pentru că nu avem destule detalii. Cred că este mai probabil că s-a discutat extinderea războiului din Ucraina, apropo de niște atacuri rusești asupra unor baze militare britanice, decât o discuție despre extinderea convențională a războiului în România, în Polonia sau în Moldova, pentru că cea de-a doua ar fi o extindere necontrolată, în timp ce o extindere cu atacuri doar asupra infrastructurii militare, cu atacuri proporționale, cum ar veni, ar fi una mult mai controlată și mai acceptabilă din punctul de vedere al discursului internațional. Clar nu cred că s-a discutat despre un efort de pace la momentul de față.
Vedem că ideea de pace în Ucraina a fost abandonată total. Asta merge la punctul doi, pentru că, probabil, ce s-a mai discutat este ideea Mării Negre și o înțelegere ruso-americană apropo de Marea Neagră, pentru că vedem că și Turcia este din ce în ce mai interesată de o rezolvare a situației de acolo. Vedem că, în toate declarațiile celorlalți din jurul lui Putin, aici mă refer la Medvedev sau la Dughin, la alte figuri foarte populare în Rusia atunci când vine vorba de analiza politică, se concentrează din ce în ce mai mult pe această idee de a-i lua Ucrainei tot accesul la Marea Neagră în următoarele faze ale războiului. Pentru o astfel de operațiune, clar este nevoie de un deal sau de un fel de interlocutor cu America, iar Ratcliffe ar fi un interlocutor care și-ar găsi locul la Kremlin pentru astfel de discuții. Ar fi mai bun, oricum, decât Witkoff sau Kushner pentru o astfel de analiză cu foarte multe nuanțe.
Și, în al treilea rând, s-a discutat despre războiul din Iran și, mai ales, despre optica care se va crea chiar dacă rușii poate vor fi de acord, până la un punct, să nu mai susțină absolut direct Iranul. Totuși, va trebui să se mențină această iluzie, ca să spunem așa. Nu cred că vreun oficial american are pretenția ca rușii să abandoneze Iranul. Acest lucru clar nu se va întâmpla în următorii ani, dar și acolo este o discuție importantă și cred că, mai important, și prin prisma apelului cu Ahmed al-Sharaa, s-a discutat ce se va întâmpla cu bazele rusești din Siria, pentru că, chiar dacă, din punct de vedere oficial, acolo vor rămâne doar niște centre de antrenament comune Rusia-Siria, clar cred că s-a discutat și despre Forțele Democratice Siriene, adică despre comunitatea kurdă din Siria, care continuă să creeze destul de multe probleme, și cred că acolo va fi nevoie de o intervenție mai complexă, care să vină și din partea rușilor, nu doar din partea israelienilor, turcilor, sirienilor și americanilor. Deci acestea cred că au fost principalele subiecte discutate. Mai putem face multe speculații, dar nu cred că își au neapărat rostul.
Urmărește emisiunea integrală aici:
