Autor: Aurel Badea
Prefectul care a finanțat campania lui Nicușor Dan cu 15.000 de lei. Marian Neacșu, între numirile politice și reforma amânată
Marius Gheorghe, noul prefect al Capitalei, a contribuit cu 15.000 de lei la campania electorală a lui Nicușor Dan din 2020. Șase ani mai târziu, ajunge reprezentantul Guvernului în București, printr-o hotărâre contrasemnată de vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Afacerilor Interne.
Numirea este cu atât mai interesantă cu cât Marius Gheorghe nu are doar calitatea de fost donator. A condus organizația USR Sector 4 și figurează printre titularii mărcii „România Onestă”, asociată campaniei prezidențiale a lui Nicușor Dan.
Sunt legături politice cunoscute, care justifică o explicație publică privind criteriile numirii. Faptul că a finanțat o campanie electorală nu îl descalifică automat pentru o funcție publică. Dar nici nu poate fi ignorat atunci când persoana respectivă ajunge prefect al Capitalei.
Constituția stabilește că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Președintele României nu numește prefecți și nu are atribuții legale în această procedură. Responsabilitatea aparține Executivului și, în primul rând, ministrului Afacerilor Interne, care formulează propunerea.
Marian Neacșu a contrasemnat Hotărârea Guvernului nr. 975 din 20 noiembrie 2026. Ar fi util să explice ce experiență administrativă și ce competențe au determinat alegerea lui Marius Gheorghe, precum și dacă au existat și alte candidaturi evaluate.
Dincolo de această numire, vicepremierul are însă o problemă mult mai importantă de lămurit.
România discută de ani întregi despre reforma administrației, reducerea aparatului bugetar și eliminarea cheltuielilor nejustificate. În același timp, instituțiile prefectului continuă să funcționeze cu o structură de conducere care merită reevaluată.
Fiecare județ are un prefect și poate avea unul sau doi subprefecți. Bucureștiul poate avea până la trei subprefecți. În 2025, legislația a fost modificată pentru a permite reducerea numărului acestora, dar reforma ar putea merge mai departe.
Un prefect și un singur subprefect în fiecare județ ar putea reprezenta o formulă administrativă suficientă, cu condiția ca atribuțiile și volumul de activitate să confirme această soluție. Pentru București ar trebui analizată aceeași variantă, inclusiv prin raportare la structurile administrative deja existente.
Marian Neacșu, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, se află în poziția de a propune o asemenea modificare legislativă. Ar fi o măsură concretă, cu efecte bugetare cuantificabile.
Problema se regăsește și în administrația locală. Există comune cu numai câteva sute de locuitori, în care veniturile proprii nu acoperă nici cheltuielile curente. Cu toate acestea, structura de conducere cuprinde un primar și un viceprimar, indiferent de capacitatea financiară a localității.
Menținerea funcției de viceprimar în toate comunele, fără o diferențiere în funcție de populație și de complexitatea activității, ar trebui reconsiderată. În localitățile foarte mici, atribuțiile ar putea fi reorganizate, cu respectarea continuității serviciilor publice și a autonomiei locale.
Există și un argument financiar.
Într-un scenariu de reducere cu 40 a numărului funcțiilor de subprefect, la un cost bugetar estimat de 25.000 de lei lunar pentru fiecare funcție, economia brută ar fi de aproximativ 12 milioane de lei anual.
Eliminarea a 500 de funcții de viceprimar din comunele cu populație foarte redusă, la un cost mediu estimat de 15.000 de lei lunar, ar adăuga alte 90 de milioane de lei.
Rezultatul ar fi de 102 milioane de lei într-un an și 408 milioane de lei pe durata unui mandat de patru ani.
Este un calcul orientativ, nu o economie bugetară certificată. Numărul funcțiilor care pot fi desființate, costurile reale și eventualele cheltuieli de reorganizare trebuie stabilite printr-o analiză oficială. Dar cifrele arată dimensiunea unei teme pe care Guvernul ar trebui să o examineze.
Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării au la dispoziție datele necesare pentru a calcula exact cât costă funcțiile de prefect, subprefect și viceprimar, câte dintre acestea pot fi eliminate și ce economii nete ar rezulta.
O asemenea evaluare ar oferi și o măsură a seriozității cu care este abordată reforma administrativă.
Marian Neacșu a contrasemnat numirea unui prefect care a finanțat campania electorală a actualului președinte cu 15.000 de lei. Este o decizie pentru care Guvernul datorează explicații, în special în privința criteriilor profesionale.
Dar vicepremierul ar trebui să răspundă și la o întrebare care privește întreaga administrație: de ce nu începe reforma prin reducerea funcțiilor de conducere acolo unde necesitatea lor nu poate fi demonstrată?
Numirile se fac prin hotărâri de Guvern. Reducerea cheltuielilor presupune și modificări legislative, evaluări și decizii administrative mai dificile.
Deocamdată, numirile continuă. Reforma așteaptă.










